Anual sunt sechestrate de justiția din România bunuri în valoare de jumătate de miliard de euro, a spus astăzi, Cornel Călinescu, directorul Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, din cadrul ministerului Justiției. Oficialul român a explicat la dezbaterea organizată de Freedom House România, „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?” că încet-încet condamnările și confiscările încep să acopere sechestrele din anii anteriori.
România și celelalte state europene sunt obligate conform unei Directive Europene, care a fost adoptată anul trecut să introducă în cadrul intern prevederile privind confiscarea averilor care provin din infracțiuni până în 2016. Ceea ce înseamnă că atunci când cineva este prins, spre exemplu că a luat mită, nu doar că este condamnat pentru fapta comisă, ci e posibil să-și piardă și o parte din avere, dacă judecătorul constată că bunurile și banii economisiți înseamnă mai mult decât veniturile sale legale. Un condamnat pentru fapte de corupție își poate pierde, ca atare, partea de avere pe care nu o poate justifica. În această categorie se încadrează și grupurile infracționale organizate, traficul de droguri, de armament sau de persoane. De asemenea confiscarea se extinde și către terți, fiindcă de multe ori cei aflați în aceste situații își trec bunurile pe numele altora. O sentință definitivă, permite, potrivit aceleiași Directive confiscarea averii chiar în absența vinovatului, care spre exemplu poate fi fugit din țară.
În România, noul Cod Penal conține prevederi pentru confiscarea extinsă, dar Curtea Constituțională a decis, în urma unei sesizări, că aceasta este posibilă doar pentru bunurile dobândite după 2012, adică după intrarea în vigoare a legii. Potrivit cadrului intern există trei situații în care se pot confisca averi: în cazul recuperării prejudiciului, spre exemplu când este vorba despre evaziunie fiscală, în cazul confiscării produsului infracțiunii, ambele condamnări penale definitive și confiscarea civilă care poate fi decisă după anchetele făcute de Agenția Națională de Integritate, tot în urma unui proces.
Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care a condus completul de judecată în cazul condamnării lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare și confiscarea unei părți semnificative din averea acestuia, consideră însă există o serie de piedici pentru punerea în aplicare a confiscării extinse fiindcă nu există un cadastru centralizat, accesul la datele bancare e extrem de complicat, la fel și obținerea informațiilor despre societățile economice.
Un instrument util pentru utilizarea confiscării extinse ar fi înființarea unei agenții care să gestioneze bunurilor sechestrate, confiscate și să recupereze prejudiciile după modelul francez. Un astfel de proiect se află urmează să fie elaborat de guvern, dar lucrurile se mișcă destul de greu și de netransparent.
Potrivit datelor Direcției Naționale Anticorupție, hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de peste 300 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât în 2013. Numai că Fiscul nu a recuperat decât 10 la sută din această sumă.
Există deci instrumente pentru procurori și judecători, dar în același timp Fiscul continuă să rămână o instituție slabă, care nu are suficientă voință pentru a trece în patrimoniul statului sumele provenite din infracțiuni.
