Ambasadoarea Suediei in R. Moldova, doamna Ingrid Tersman a avut ieri o întrevedere cu vicepremierul Stephane Bride, ministru al economiei, şi a dat asigurări ca ţara sa va contintinua sa sprijine Moldova pe calea reformelor şi in baza Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, aprobat de Moldova anul trecut.
Doamna Tersman a fost luni si in Autonomia Gagauza impreună cu alti ambasadori ai Uniunii Europene si potrivit unui comunicat oficial, Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat că vizita a avut un mesaj important de susţinere a tuturor regiunilor ţării, inclusiv a Găgăuziei. „Dezvoltarea regiunii este o iniţiativă care se înscrie în priorităţile şi valorile comunităţii europene. În acest context, misiunea diplomaților este de a înțelege din prima sursă care sunt nevoile societății civile din regiune și, respectiv, de a pune în discuție publică propuneri și idei pentru realizarea de noi programe și strategii de cooperare inclusiv cu societatea civilă din Găgăuz Yeri. Nu întâmplător, sloganul Uniunii Europene este asemănător cu cel al regiunii: unitate prin diversitate”, a declarat Pirkka Tapiola.
Potrivit comunicatului, reprezentanții societății civile, participanți la întrevedere, și-au exprimat încrederea că UE va continua să susțină dezvoltarea culturală, socială și economică a regiunii, dar și că va ajuta la dezvoltarea capacităților organizațiilor societății civile, inclusiv prin programe de schimb de experiență.
Ingrid Tersman a vorbit despre impresiile pe care i le-a lăsat vizita petrecută în perioada electorală în Autonomia gagauza, unde vor avea loc alegeri pentru başcan la 22 martie, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă.
Ingrid Tersman: „Ambasadorii Uniunii Europene au mers în Găgăuz-Yeri pentru a se întâlni cu candidații la funcția de bașkan, dar și cu societatea civilă. Cred că s-a mai făcut o dată acest lucru, înainte de alegerile precedente ale bașcanului, deci se poate spune că începe să devină o tradiție. A fost și o oportunitate pentru noi de a-i asculta pe candidați – am stat de vorbă cu șapte dintre cei unsprezece; dar, de asemenea, de a le aduce mesajul nostru – că susținerea Uniunii Europene pentru Republica Moldova este în egală măsură pentru fiecare localitate și fiecare cetățean al țării.
Am avut, de asemenea, oportunitatea de a ne întâlni cu societatea civilă; a fost o întâlnire foarte bună și deschisă privind oportunitățile și provocările pe care societatea civilă le are în activitățile sale. De asemenea, a fost o ocazie pentru noi de a le vorbi despre proiectele de susținere a societății civile pe care le avem și să ascultăm care sunt necesitățile organizațiilor cu care ne-am întâlnit – cred că au fost vreo șapte-opt organizații, unele dintre ele foarte active.
Întâlnirea a avut loc la Universitate, am avut și discuții cu presa, iar la final ne-am întâlnit și cu actualul bașcan.”
Europa Liberă: Ce așteptări aveți legate de alegerile bașcanului Autonomiei găgăuze?
Ingrid Tersman: „În primul rând sper că electorii vor avea o alegere reală de făcut și competiția va fi foarte dură pentru candidați, cel puțin pentru câțiva dintre ei. Sper că alegerile vor fi libere și că oamenii vor simți că pot alege pentru funcția de banșcan exact persoana pe care și-o doresc. De asemenea sper și mă aștept ca persoana care va ajunge în poziția de bașcan să fie una care să lucreze în interesele cetățenilor regiunii, care să țintească dezvoltarea economică, să mențină un dialog constructiv și orientat către viitor.
În același timp, sper că Chișinăul va face același lucru în raport cu Găgăuzia. Știm că au fost în trecut mai multe tensiuni între centru și regiune, dar acum cred că e timpul să privim înainte și să vedem în ce mod autoritățile centrale împreună cu cele locale pot lucra în beneficiul întregii țări.”
Europa Liberă: De ce credeți că după mai bine de 20 de ani de la crearea autonomiei stările de spirit separatiste din regiune încă mai sunt active? Ce nu a funcționat bine?
Ingrid Tersman: „Cred că este corect să începem prin a spune că soluția care a calmat conflictul în acel moment a fost bine reglementată prin legea cu privire la autonomie și statutul special al Găgăuziei, adoptate în 1994. Și atunci când am vorbit cu oamenii de acolo, dar și cu reprezentanți ai unor organizații internaționale care au lucrat mult în regiune, mi s-a spus că de fapt implementarea acestei legi este cea care trebuie să fie corectată și îmbunătățită.
De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că legislația curentă a Republicii Moldova evoluează continuu. Pe de altă parte, avem legea din 1994 și cred că este important să căutăm modalități de a coopera foarte concret pe subiecte care sunt în interesul în egală măsură a oamenilor din Găgăuzia, și a celor din toată țara.
Cred că reducerea sărăciei este un subiect-cheie pentru toată lumea, la fel ca și dezvoltarea economică, la fel ca și dezvoltarea unui bun climat
Reducerea sărăciei este un subiect-cheie pentru toată lumea, la fel ca și dezvoltarea economică...
de afaceri, la fel ca și adoptarea, și nu în ultimul rând implementarea, deciziilor într-un numeros șir de domenii care să modernizeze țara. Este vorba despre aceleași necesități, indiferent în care parte a țării vă aflați.
Și, în acest sens, cred că este important să privim către substanță și soluții politice, mai degrabă decât să ne ancorăm în istorie. Da, trebuie să ne amintim istoria, dar este în egală măsură important să privim în viitor.”
Europa Liberă: Cei din Autonomia găgăuză s-au plâns adesea de un dialog nu foarte bun dintre autoritățile centrale de la Chișinău și cele locale de la Comrat.
Ingrid Tersman: „Dialogul dintre centru și periferii, sau dintre centru și regiuni, este important, mai ales când există o configurație atât de deosebită, cu o regiune autonomă într-o țară atât de mică precum Republica Moldova. Este foarte important pentru politicienii din Chișinău și reprezentanții Adunării Populare din Găgăuzia să încerce să lucreze mai îndeaproape. Și este în egală măsură responsabilitatea ambelor părți, care de fapt sunt de fapt aceeași parte, să încerce să mențină dialogul. Noi, comunitatea internațională, vom oferi asistență pentru a avansa acest dialog și vom continua să-l încurajăm.”
