Uniunea Europeană trebuie să îşi defăşoare întregul pontenţial şi să creioneze o politică externă mai ambiţioasă, pro-activă şi credibilă bazată pe identificarea ameninţărilor şi intereselor sale, se spune în raport ul anual privind politică externă şi de securitate a UE, document dezbătut miercuri la Strasbourg, în plenul Parlamentului European. Raportorul, deputatul german creştin-democrat Elmar Brok, a solicitat UE să conştientizeze agravarea drastică a contextului de securitate internaţional prin violarea la un nivel fără precedent a sistemului international de pace şi securitate. Criza internă din UE, lipsa unei coordonări politice şi neajunsurile financiare riscă să limitează pe mai departe influenţa UE în lume, mai arată raportul.
„Principala prioritate a politicii externe a Uniunii Europene trebuie să fie restabilirea ordinii şi păcii bazate pe legislatia internatională. Trebuie să arătăm Rusiei că nu este vorba doar de Ucraina, ci de întregul sistem de securitate internaţională, care a fost afectat. Sancţiunile impotriva Rusiei trebuie păstrate până când Ucraina îşi recapătă controlul asupra teritoriilor sale”, a declarat Elmar Brok, autor al raportului.
Acesta a subliniat că Rusia este un partener important pentru negocierile privind arsenalul nuclear al Iranului, de pildă. Negocierile cu Iranul, în colaborare cu China şi Rusia trebuie să conducă la o ordine mondială stabilă, a declarat Brok in prezentarea raportului său.
UE trebuie să îşi concentreze eforturile concomitent în câteva direcţii cheie. Pe de o parte, sprijinirea mai fermă a vecinilor estici care doresc să se alăture proiectului european. UE trebuie să investească în independenţa, suveranitatea, performanţa economică şi întărirea instituţiilor democratice din aceste ţări.
Ucraina este aici un subiect aparte. Rezoluţia întocmită de Elmar Brok condamnă încă o dată „violarea de către Rusia a dreptului internaţional prin agresiunea militară directă asupra Ucrainei, anexarea ilegală a Crimeei şi mişcările similare din Abhazia şi Osetia de Sud.”
Un alt instrument în noua politică externă a UE: independenţa energetică. UE trebuie să îşi reducă dependenţa energetică de Rusia şi să se asigure că obiectivele sale externe de securitate energetică corespund celor interne. În acest sens, PE insistă pe crearea Uniunii energetice europene, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a acţiunii externe a UE.
Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii EUropene Federica Mogherini: „Este nevoie de schimbări fără precedent. Trebuie să gândim într-un mod strategic. Într-o perioadă de risc, nu trebuie să ne mai asumăm nici un risc”.
Şi vecinii de la sud trebuie stimulaţi, mai propune Elmar Brok în raportul său. UE trebuie să revizuiască substanţial politicile sale faţă de aceştia: resurse financiare adecvate şi un efort mai substanţial pentru promovarea securităţii, democraţiei, a drepturilor omului, pentru protecţia minorităţilor şi lupta împotriva extremismului religios, mai ales în lumina recentelor atacuri teroriste din ţări europene.
În acest sens, Brok presează statele membre să urgenteze colaborarea dintre serviciile lor de informaţii, dar şi să strângă cooperarea în acţiunile anti-teroriste cu ţările din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii.
Pe fondul discuţiilor privind crearea unei armate a Uniunii Europene, Parlamentul European cere statelor membre prin raportul Brok să finanţeze mai consistent capacităţile de apărare existente la nivel naţional.
Însă Federica Mogherini a pledat mai degrabă pentru o abordare comună: „Este nevoie să avem o mentalitate mai strategica privind apărarea. (...) O voinţă politică comună pentru a dispune de toate instrumentele pe care le avem la dipoziţie. Trebuie să investim în puterea noastră colectivă. Interesul naţional nu trebuie să se mai opună celui comun.”
Problema este însă bugetul. Elmar Brok a subliniat că statele membre cheltuie de trei ori mai mult decât Rusia pentru apărare, dar rezultatul, in lipsa unei sinergii, este mai slab.
Comisia pentru buget a Parlamentului European a informat în acest context că anul trecut s-a inregistrat o subfinanţare de 80 de milioane de euro in politica externa si de securitate a UE, şi a cerut Federicăi Mogherini să convingă statele membre sa contribuie mai mult la bugetul european în această direcţie.
