Când a lansat Parteneriatul Estic cu aproape 6 ani în urmă, Uniunea Europeană a invitat un grup de organizații neguvernamentale din țările Parteneriatului să monitorizeze și să încurajeze reformele în acest țări. Periodic, se fac studii de monitorizare iar cel mai recent a fost dat publicității astăzi, la Chișinău. Autorii au ajuns la concluzia că Republica Moldova riscă să piardă poziția de lideră a Parteneriatului Estic, dacă nu reia rapid reformele întrerupte de alegerile de anul trecut. Relatează Diana Răileanu.
După o perioadă în care Republica Moldova a deţinut întâietatea în cadrul Parteneriatului Estic, fiind prima din cele şase state ex-sovietice care a beneficiat un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, stagnarea reformelor riscă să-i compromită poziţia de lider. Concluzia are la bază Indicele de integrare europeană pentru ţările din Parteneriatul Estic, care au fost monitorizate între anii 2013-2014.
Lipsa unor rezultate clare în ceea ce priveşte reformarea justiţiei şi lupta împotriva corupţiei sunt motivele din cauza cărora Moldova poate să piardă titlul de „istorie de succes” în cadrul Parteneriatului. Spre exemplu, Georgia a ajuns din urmă Republica Moldova la capitolul armonizarea legislaţiei naţionale la cea europeană şi chiar a depăşit-o în ceea ce priveşte îmbunătăţirea climatului de afaceri, se arată în constatările expertului Institutului de Politică Mondială de la Kiev, Leonid Litra:
„Trebuie să tratăm, totuşi, întâietatea Moldovei în acest Indice cu anumită doză de reticenţă pentru că avem, de fapt, o clasă cu şase elevi din Parteneriatul Estic, unde toţi încearcă să facă tema pentru acasă şi de multe ori nu reuşesc. Media pe clasă este mică, dar între elevi trebuie să existe cineva care este mai bun decît alţii. (...) Ca să fac o previziune, pe alocuri mai puţin fondată pe date, este, mai degrabă, o simţire a procesului, eu cred că dacă lucrurile vor derula în felul în care derulează acum, s-ar putea ca Republica Moldova să fie anul viitor, pentru prima dată, nu pe locul întâi, dar pe locul doi, după Georgia.”
Desigur, Republica Moldova are şanse să-şi consolideze poziţia de lider în cadrul Parteneriatului Estic, pentru acest lucru însă ar trebui să înlăture mai multe restanţe pentru care a fost criticată în ultima perioadă de partenerii săi europeni. Wicher Slagter, şeful secţiei Politică şi Economie din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a enumerat astăzi cel puţin şapte domenii în care sunt aşteaptate rezultate. Depăşirea crizei din sectorul bancar se afla în topul listei prezentate de Wicher Slagter:
„Maniera în care va fi rezolvată criza bancară, dacă va fi într-un mod transparent, corect şi spre binele economiei moldovene, va demonstra cât de mult este gata Republica Moldova să schimbe lucrurile spre bine. Un alt domeniu important este cel al reformării justiţiei. Fără o justiţie funcţională cele mai bune legi nu vor avea vreo valoare. Cu părere de rău, constatăm o încetinire a reformei în domeniu, în special în ceea ce priveşte independenţa Procuraturii. O altă provocare în faţa autorităţilor de la Chişinău ar fi lupta împotriva corupţiei. Nu cred că trebuie să explicăm de ce este importantă lupta cu acest flagel şi ce urmări negative poate avea asupra dezvoltării ţării.”
Alte domenii la care s-a referit diplomatul european sunt îmbunătăţirea mediului de afaceri, armonizarea legislaţiei locale la cea europeană, consolidarea societăţii şi crearea condiţiilor pentru soluţionarea paşnică a diferendului transnistrean.
De altfel, aceleaşi recomandări se conţin şi în nota informativă privind rezolvarea problemelor cheie ale ţării înmânată recent premierului Chiril Gaburici de un grup de ambasadori şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care sprijină reformele Guvernului de la Chişinău, inclusiv financiar.
