Odată cu administrarea specială instituită de Banca Naţională în urmă cu patru luni la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, acţionarii celor trei instituţii bancare au fost lipsiţi de dreptul de a-şi vinde acţiunile. Astăzi, BNM a venit în Parlament ca să solicite o prelungire cu nouă luni a acestui moratoriu. Numai că, deşi găsise înţelegere în executiv, care aprobase solicitarea, în Parlament, BNM nu a avut acelaşi succes.
Prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloșag, a explicat în faţa parlamentarilor solicitarea regulatorului prin nevoia de a se conserva activele băncilor aflate în dificultate: „Dacă moratoriul nu se extinde, pe data de 28 martie, în afară de deponenţi, obţin dreptul de a-şi retrage banii din aceste bănci şi acţionarii. Ceea ce va duce la o presiune suplimentară asupra băncilor.”
Solicitarea BNM ar fi fost cu siguranţă satisfăcută, dacă nu întâmpina opoziţia comuniştilor. Propunerea liderului PCRM, Vladimir Voronin, de a evita graba şi a lăsa subiectul deschis până după audierea raportului comisiei parlamentare, a fost găsită raţională şi de liberal-democraţi, prin urmare aşa şi s-a procedat.
Vladimir Voronin: „Noi insistăm ca şedinţa specială în care vom audia raportul comisiei parlamentare să fie cât mai urgentă, iar după ne vom aprecia şi asupra acestei chestiuni.”
Vlad Filat: „Mă văd nevoit să cad de acord cu ce spune dumnealui. Să audiem iniţial raportul comisiei de anchetă şi în cadrul aceleiaşi şedinţe să ne pronunţăm şi în acest subiect.”
Liberalii au întrevăzut însă în spatele moratoriului ce se propune a fi extins un tertip la care se apelează pentru exonerarea de la răspundere penală a făptaşilor, oricând ar fi ei deconspiraţi. Cel puţin asta a afirmat deputatul liberal Valeriu Munteanu:
„S-au furat tone de lei. Chiar v-aş ruga să ne spuneţi câte tone, că oamenii nu înţeleg ce înseamnă 10 miliarde de lei, dar în tone cred că înţeleg. Acum în mod normal ei trebuiau să întoarcă aceşti bani în luna martie. Dacă extindeţi moratoriul, ei vor putea să-i întoarcă oricând. Dacă nu ar fi moratoriu, apare răspundere penală. Aţi găsit o soluţie pentru că clienţii ceea nu vor să întoarcă banii, iar voi nu vreţi să-i puneţi la puşcărie.”
Socialiştii au fost şi mai tranşanţi. Iată ce a declarat de la tribuna parlamentului deputatul PSRM, Ion Ceban: „Eu înţeleg aşa: hoţomanii şi bandiţii au furat din bancă banii. Acuma mulţi din aceşti hoţomani şi bandiţi se află în sala aceasta. Şi ei nu vor să pună banii la loc.”
Din toate anchetele pornite până acum la cele trei bănci, doar una se apropie de final, cea parlamentară. Deşi deja la câteva săptămâni de la instituirea administrării speciale, cel ce o desfăşoară este obligat să prezinte un raport, nici BNM, nici alte autorităţi nu au comunicat vreo concluzie la care ar fi ajuns administratorul BNM.
Săptămâna viitoare, Parlamentul s-ar putea întruni într-o şedinţă specială pentru a audia raportul comisiei parlamentare, dar partidele puterii deja şi-a atras criticile opoziţiei socialiste prin faptul că au lăsat de înţeles că raportul şi audierile ar putea fi secrete. Nu este limpede nici cât de deschise publicului vor fi datele investigaţiei companiei americane înregistrate în Marea Britanie, Kroll, care ar fi trebuit deja să-şi finalizeze o primă rundă de cercetări.
Comanditarul acestei investigaţii este Banca Naţională, tot ea în drept să decidă gradul de discreţie a rezultatelor cercetării. Semne de întrebare ridică şi ancheta CNA şi a Procuraturii Anticorupţie. Din cele două operaţiuni de amploare ale acestor instituţii, soldate cu percheziţii, încătuşarea unor suspecţi, punerea sub sechestru a bunurilor altora, inclusiv ale omului de afaceri Ilan Shor, una a avut loc pe 6 februarie, chiar în ajunul intrării companiei Kroll în Banca de Economii, iar a două ieri, după ce socialistul Igor Dodon deconspirase o serie de acte ce ar clarifica schemele după care cinci firme afiliate lui Shor ar fi extras din Banca Socială 13 miliarde de lei sub formă de credite.
