Recent prim-ministrul Chiril Gaburici a promovat în funcţia de consilier un fin de cununie. Este al doilea fin pe care şeful guvernului îl are în subordine. Această situaţie însă nu este o premieră pentru politica moldovenească. Legislaţia nu prevede conflictul de interese decât în cazul înrudirilor prin sânge sau prin afinitate. Trebuie sau nu declarat un eventual conflict de interese atunci când este promovat un fin, naş, cumătru sau prieten.
Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, şi consilierul premierului în domeniul financiar Natan Garştea sunt fini de cununie ai prim-ministrului Chiril Gaburici. Despre Andrian Candu presa de la Chişinău a scris că este finul democratului Vladimir Plahotniuc. Se presupune că a fost promovat în post, pe criterii de înrudire, şi democratul Anatolie Ghilaş, şeful Agenţiei Cadastru, numit pe când finul său Vladimir Filat era premier. Relaţiile de cumetrism sunt mult mai stufoase.
Directorul adjunct al Centrului Naţional Anticorupţiei, Cristina Ţărnă, spune că în opinia sa legea privind conflictul de interese este incompletă, ţinând cont de faptul că înrudirea prin alianţă religioasă este un fenomen de amploare în Republica Moldova. Prin urmare, ar urma să fie extinsă lista persoanelor apropiate, chiar dacă există o problemă juridică:
„Discuţiile încă de pe când se elabora această lege erau foarte aprinse la subiectul includerii naşilor, cumetrilor ş.a. Dar e o situaţie cam complicată de a demonstra din punct de vedere juridic… Nu ai un certificat la Oficiul Stării Civile, trebuie să apeleze şi la nişte înscrieri la biserică, probabil. Problema de bază: cum demonstrezi o relaţie de afinitate religioasă. Una când poze în spaţiul public şi alta e când nu sunt şi se vehiculează”.
Cristina Ţărnă spune că ea este un exemplu de funcţionar care şi-a declarat conflictul de interese, refuzând să ţină corespondenţa cu Parlamentul, acolo unde naşa ei, Liliana Palihovici, este vicepreşedintă. Ea zice că exemplul ei a fost urmat de alţi colegi de serviciu.
Potrivit directorului adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, în practica internaţională există termenul de favoritism, care include şi eventualele conflicte de interese cu prietenii apropiaţi, denumit cronism, unde s-ar încadra nănăşismul şi cumetrismul din Republica Moldova.
O iniţiativă legislativă de amendare a legii în acest sens a fost avizată şi urmează să fie dezbătută în Parlament. Dar ar vota politicienii înrudiţi un asemenea proiect? Iată ce crede Cristina Ţărnă: „Cred că aici politicienii ar trebui să se ghideze de percepţia publică, care, într-adevăr, în ultima vreme este foarte acută la capitulul promovării intereselor personale în funcţiile publice, şi nu a interesului public”.
Experta de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Mariana Kalughin, este mai degrabă împotriva amendării legii cu privire la conflictul de interese. În opinia sa, promovarea sau favorizarea rudelor, inclusiv a celor de afinitate religioase ţin de limite etice, prin urmare o normă legală oricum nu va fi suficient de eficientă, pentru ca o persoana fără frâne de ordin etic va ceda în alta parte.
Mariana Kalughin spune că un guvern în care sunt promovate rudele nu poate fi credibil în faţa cetăţenilor: „În momentul în care guvernul vorbeşte despre combaterea corupţiei ca prioritatea numărul 1, bineînţeles că este foarte stupid când avem dovezi incontestabile că tocmai numirile se fac în condiţii care sunt departe de a ne convinge că criteriile merit, experiență, calificare, integritate, reputaţie au stat la baza acestor numiri. Nănăşismul şi cumătrismul nu sunt decât o formă a corupţiei, care eventual nu poate fi penal sancţionată, însă oricum este social condamnată”.
Mariana Kalughin afirmă că promovarea prietenilor, finilor, naşilor, cumetrilor vorbeşte despre o atitudine. Experta spune că dacă această guvernare vrea să lupte cu flagelul corupţiei ar fi bine să înceapă din propria ogradă şi anume cu procesul de promovare a rudelor prin alianţă.
