Este puțin probabil ca liderii din UE să ofere la summit-ul de la Riga al Parteneriatului Estic din mai relații mai apropiate cu vecinii decât cele care rezultă din acordurile de asociere – așa arată o ciornă de document văzută de corespondentul Europei Liber la Bruxelles, Rikard Jozwiak.
Ciorna inițială a declarației de la Riga, care va fi adoptată la summit, pare să indice că vor fi luate foarte puține decizii importante, poate chiar nici una la reuniunea care-i va aduce laolaltă pe liderii UE și pe cei din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Mai ales guvernele de la Kiev, Chișinău și Tbilisi sperau ca la summit să se discute vreo înțelegere care să meargă mai departe decât Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb semnat de cele trei țări în 2014.
Dar ciorna văzută de corespondentul nostru spune doar că „participanții la summit accentuează că implementarea (Acordurilor de asociere și liber schimb) va fi o prioritate de vârf pentru UE și pentru partenerii săi în anii următori”.
În ce privește Armenia, Azerbaidjanul și Republica Belarus – care nu au semnat asemenea acorduri cu UE – ciorna menționează doar intensificarea cooperării, fără să dea detalii.
În cazul Armeniei, în document se spune doar că ambele părți „salută ajungerea la o înțelegere comună privind un viitor acord între UE și Armenia”. În privința Azerbaidjanulului, ciorna notează „progresele înregistrate în definirea unei baze noi pentru relații”. Despre Belarus se spune că importantă este stabilirea „unei foi de parcurs pentru modernizare, identificând prioritățile de reformă și sprijinul european”.
Corespondentul nostru la Bruxelles spune că asupra documentului pare să „planeze umbra Rusiei”, chiar dacă acea țară nu este menționată cu numele.
Un pasaj-cheie din ciornă arată că „participanții la summit accentuează faptul că Parteneriatul Estic își propune să construiască o arie comună de democrație, prosperitate, stabilitate și de cooperare sporită care nu sunt îndreptate împotriva nimănui”. Se mai arată că „în acest context, participanții la summit își exprimă disponibilitatea de a ajuta la depășirea celei mai grave dispute politice din Europa de la sfârșitul Războiului rece. Cetățenii noștri – se mai spune în document – așteaptă ca noi să prevenim eventuale noi repercusiuni negative pentru stabilitatea continentului, și suntem hotărâți să le dăm satisfacție”.
În document se mai spune că „evenimentele petrecute în Ucraina după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din 2013 ne-au reamintit în manieră tragică faptul că în regiunea noastră principiile suveranității și integrității teritoriale nu sunt de la sine-înțelese.”
Unii așteptau ca summit-ul de la Riga să aducă noutăți în ce privește liberalizarea vizelor pentru Ucraina și Georgia – după ce Moldova a primit lumină verde în urmă cu aproape un an.
Dar ciorna văzută de corespondentul nostru cuprinde puține lucruri concrete în această privință. Potrivit unor surse de la Bruxelles, Ucraina nu va obține liberalizarea vizelor de la summit, iar șansele Georgiei sunt de 50/50. În text este menționată în schimb posibilitatea începerii dialogului cu Armenia pentru liberalizarea vizelor.
În sfârșit, documentul cuprinde și o referință destul de neclară la posibilitatea contracarării propagandei rusești printr-o cooperare mai strânsă în cadrul Parteneriatului Estic pe baza „valorilor și beneficiilor comune” în domeniul comunicării.
