Parlamentarii români, tot mai afectați de anchetele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reînceput să-și gândească modalități de apărare, mai ales că mai mult de 10 la sută dintre senatori și deputați au probleme cu justiția. În fiecare săptămână procurorii anticorupție cer avize de începere a urmăririi penale sau de arest preventiv pentru câte unul din parlamentarii suspectați că a încălcat legea sub o formă sau alta.
Pentru că modificarea Legii de funcționare a DNA ar stârni un scandal prea mare și eventual reacții ale Comisiei Europene, deputații și-au început construcția defensivă prin schimbarea regulamentului. Comisia de specialitate din Camera Deputaților a propus astfel mai multe modificări, care să îngreuneze anchetarea parlamentarului suspectat de corupție. Spre exemplu articolul (195) din Regulamentul Camerei care se referă la reținerea, arestarea sau perchiziția deputaților este completat în așa fel încât cererea pe care o face ministrul Justiției în acest sens “să conțină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală și motivele concrete și temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea perchiziției”.
Ar fi însă un abuz ca parlamentarii să le ceară procurorilor “motivele concrete și temeinice” privind arestarea unuia dintre aleși, cel puțin așa sugerează Curtea Constituțională într-o decizie (http://www.ccr.ro/files/products/D0319_132.pdf) de acum doi ani când senatorii și deputații mai încercaseră să-și modifice regulamentele în același sens. Curtea a considerat, însă, că tot ceea ce ține de “administrarea și chiar aprecierea probelor” sunt “atribute exclusive ale magistratului”. Pe de altă parte imunitatea are legătură cu “opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”, așa cum spune Constituția, în vreme ce voturile pentru arestul preventiv, perchiziție sau chiar începerea urmăririi penale în cazul foștilor miniștri, care sunt în parlament n-ar trebui să blocheze justiția, ci doar să fie un filtru pentru situațiile de derapaj, în care justiția ar răspunde unor ordine politice.
Frica parlamentarilor de propriul trecut îi face să caute soluții pentru oprirea avântului procurorilor anticorupție. Mâine, spre exemplu, este așteptat votul deputaților și senatorilor pentru arest preventiv în trei cazuri: deputatul liberalul Theodor Nicolescu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu în dosarul privind despăgubirile pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro. Urmează senatorul PSD, Dan Șova, fost ministru al Transporturilor, acuzat de trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul Turceni pentru fapte petrecute înainte de 2008, în care prejudiciul este de aproape un milion de euro. Cel mai spectaculos este cazul Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe până săptămâna trecută. Pentru el procurorii anticorupție au făcut două cereri de arest preventiv. Este acuzat de trafic de influență, luare de mită și încercarea –după ce a ajuns ministru - de a stopa ancheta fiscală în ceea ce-l privește. Mai exact fostul ministru al Finanțelor s-ar fi întâlnit prin cimitire cu cei care i-ar fi putut oferi protecție.
Celelalte faptele de care este învinuit se referă la perioada 2009-2011 în care a fost primar de Slatina. În acest răstimp ar fi luat mită 2 milioane de euro de la un om de afaceri, după un procedeu larg răspândit printre edilii români: 20 la sută din valoarea sumelor fiecărui contract primit printr-o licitație trucată sau prin alte mijloace la limita legii.
Procurorii anticorupţie îl mai acuză pe Vâlcov că în perioada în care a deținut funcții publice, inclusiv pe cea de ministru a continuat să dețină prin interpuși firme pe care le favoriza. Astfel el a obținut mai multe bunuri pe care le ținea ascunse într-un seif acasă la un prieten. Este vorba despre sume mari de bani (400 de mii de euro, 90 de mii de dolari), trei lingouri de aur (de câte un kilogram fiecare) și mai multe tablouri valoroase, inclusiv o pânză inscripționată Renoir.
