Prim-ministrul Chiril Gaburici și Directorul pentru Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, Gerhard Schumann-Hitzler, au semnat azi la Chișinău Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru implementarea Programului ENPARD, adică Programul vecinătății europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Suportul oferit de Comisia Europeană pentru dezvoltarea agriculturii moldoveneşti se ridică la 64 de milioane de euro. Dintre acestea, 53 de milioane vor ajunge la fermieri prin intermediul fondului de subvenţionare al statului. Banii urmează să vină în trei tranşe anuale, începând cu 17 milioane în acest an.
De fapt, agricultorii moldoveni sperau să beneficieze de o parte din acest suport până la intrarea în vigoare provizoriu a acordului de liber schimb cu UE. Prevăzută iniţial pentru anul trecut semnarea acordului de finanţare a fost însă amânată din cauza unei dispute între Ministerul Agriculturii şi cel al Finanţelor pe marginea strategiei naţionale agricole, adoptarea căreia era una din condiţiile impuse de UE. Ulterior au urmat alegerile parlamentare şi învestirea anevoioasă a noului guvern.
După semnarea acordului de finanţare, premierul Chiril Gaburici a spus că deşi cu întârziere suportul va ajunge la fermierii de pe ambele maluri ale Nistrului:
„De aceşti bani se vor bucura în primul rând fermierii din zonele rurale şi autorităţile din domeniul agriculturii. La aceşti bani vor avea acces toţi agenţii economici înregistraţi oficial în Republica Moldova, inclusiv cei din partea stângă a Nistrului.”
Directorul pentru Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, Gerhard Schumann-Hitzler, a menţionat că doar prima tranşă, de 17 milioane de euro, va fi oferită necondiţionat:
„Vorbim de o tranşă la început şi apoi, în funcţie de progres, vor urma celelalte tranşe. Suntem conştienţi că Guvernul trebuie să realizeze anumite condiţii, deci nu vă puteţi aştepta că mâine vă vom oferi banii, însă vor veni în timp util, astfel încât să fie o continuitate cu programul anterior, pe care îl finanţăm încă, iar o tranşă suplimentară o vom face la finele acestui an.”
Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul agriculturii Ion Sula a notat că agricultorii vor avea acces la banii din prima tranşă doar după ce va fi adoptat bugetul de stat şi regulamentul de subvenţionare pentru acest an.
Semnarea acordului de finanțare are loc cu o zi înainte de un protest anunțat de principalele trei asociații de fermieri din ţară pentru a cere între altele subvenții de stat mai mari și dobânzi mai mici la creditele agricole. Chiar dacă au avut astăzi o întrevedere cu premierul Chiril Gaburici, liderii asociaţiilor de fermieri nu renunţă la acţiunea de protest, ne-a spus unul dintre ei preşedintele asociaţiei producătorilor agricoli „Uniagroprotect” Alexandru Slusari:
„Nu am auzit nimic concret la această întâlnire. Ni s-au promis multe, că vor găsi bani pentru fondul de subvenţionare, că vor soluţiona problema cu produsele petroliere, că vor micşora procentul la creditul polonez, că vor încerca să deblocheze situaţia cu creditarea, dar aceste promisiuni nu ne încălzesc. Noi avem nevoie de acţiuni concrete şi imediate.”
Alexandru Slusari spune că deşi fondurile europene prin programul ENPARD erau mult aşteptate, ele vin cu mare întârziere. Slusari mai spune că deocamdată nu este limpede dacă prima tranşă din banii europeni e inclusă sau nu în fondul de subvenţionare prevăzut în proiectul bugetului de stat. Dacă în cele 610 milioane de lei prevăzuţi în proiectul bugetului se regăsesc şi banii europeni, atunci reiese că statul în loc să dubleze, a redus dramatic propria contribuţie la fondul de subvenţionare, spune Slusari:
„În ambele cazuri e o situaţie inacceptabilă pentru noi. dacă sunt incluşi şi banii europeni atunci nu înţelegem de ce statul şi-a redus cota sa în fondul de subvenționare. Dacă banii europeni nu sunt incluşi în fondul schiţat de Ministerul Finanţelor apare întrebarea de ce.”
Alexandru Slusari spune că una din principalele revendicări ale fermierilor care vor protesta mâine pe principalele trasee ale ţării va fi gestionarea în condiţii de maximă transparenţă a fondurilor europene pentru a se evita repartizarea inechitabilă a banilor puşi la dispoziţia guvernului.
