Rusia a avertizat România în legătură cu posibila desfășurare de armament greu NATO pe teritoriul său. „Dacă conducerea României crede că poate mări prezența NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forțe militare puternice, ea va trebuie să fie conștientă de implicațiile acestei măsuri”, a spus la un briefing de presă la Moscova purtătorul de cuvânt al Ministerul de Externe al Federației Ruse, Aleksander Lukașevici, citat de agentia de stat Interfax. El a adăugat că Moscova va ține cont de evoluțiile românești în „planificarea militară. Astazi guvernul României, membră NATO, a aprobat modificarea legislației referitoare la prezența militară străină pe teritoriul țării. O relatare de la București despre eforturile Kremlinului de a avea o anume influență în România.
Există mai multe niveluri pe care poate fi depistată fie influența Rusiei în România, fie opoziția față de valorile și regulile euro-atlantice, ceea ce în cele din urmă ar putea face loc tot unor atitudini pro-ruse.
(1) În această perioadă declarațiile politicienilor și formatorilor de opinie care critică acțiunile în forță ale Direcției Naționale Anticorupție se suprapun în mare peste părerile exprimate de site-ul Russia Today. Firește că cei mai mulți dintre ei nu sunt agenți de influență ai Rusiei, dar propagă aceleași idei. Nu-l putem spre exemplu pune pe Traian Băsescu în această categorie, dar devierile lui din ultima perioadă, ridică multe semne de întrebare. Recent, fostul președinte a vorbit despre „guantanamizarea” României, acuzându-i pe procurori că îi țin pe acuzați „la beci” până când spun ce a spus denunțătorul despre ei. Pledoaria lui era în apărarea Elenei Udrea, dar părerea fostului președinte nu poate fi contorizată în favoarea curentului pro-atlantist.
(2) Există apoi un nivel al deciziilor oficiale, care uneori din ignoranță, alteori cu bună știință sunt luate în defavoarea României. Spre exemplu, Centrala Nucleară de la Cernavodă începută acum 30 de ani, pe vremea lui Ceaușescu pentru a asigura independența energetică a țării nu este gata nici acum, dar primele două din cele cinci reactoare proiectate produc deja aproape 20 la sută din consumul total de energie electrică al României. Întârzierea acestei construcții este în folosul Moscovei, fiindcă în loc să fie înlocuit gazul cu energie electrică, cel puțin acolo unde ar fi posibil acest lucru, România continuă să importe gaz scump din Rusia.
(3) Propaganda oficială a Rusiei are în România mai multe canale. În primul rând site-ul Russia Today, care s-a deschis la finele anului trecut înlocuind Vocea Rusiei și care lucrează cu ziariști români. Apoi ambasadorul rus la București primește tribună de exprimare de câte ori își dorește. Recent, Oleg Malginov a dat un interviu agenției de știri de stat Agerpres, în care i s-au pus doar întrebări confortabile. Dacă este nemulțumit de comentariile care apar în presa de la București, diplomatul rus trimite un comunicat oficial în care îi numește „bădărani” pe cei care s-au pronunțat împotriva lui Vladimir Putin, iar acest comunicat este preluat de părți semnificative din mass-media, deși între timp a dispărut de pe site-ul ambasadei.
(4) Propaganda Rusiei în România se face în cele din urmă și cu ajutorul celor care reproduc articole din presa de la Moscova care oferă argumente în favoarea politicii de expansiune. România liberă a scris că Agerpres prelua articole din RIA Novosti, pentru că le primea gata traduse în limba română. Agerpres este o agenție publică, în mod tradițional servilă celor aflați la guvernare. S-ar putea înțelege că ar fi vorba despre o situație convenabilă în parte partidului aflat la putere, iar până acum nu s-a întregistrat nicio demisie din acest motiv
(5) Grupul de „prieteni ai Rusiei”, de oameni care se întâlnesc cu ideologi ai Kremlinului, cum ar fi Alexandr Dughin sau alții din jurul lui este format din persoane publice influente, de la fostul președinte Ion Iliescu la popularul actor Dan Puric, cel care strânge săli arhipline în care vorbește despre sensul ortodoxiei. Luna trecută a fost organizată la București o conferință despre importanța ideii eurasiatice, la care Dughin a vorbit în cele din urmă pe skype.
(6) Un alt nivel de propagandă este cel care se desfășoară prin Biserica Ortodoxă Română. La finele anului trecut mitropolitul rus Ilarion a venit nu doar la București, ci s-a oprit și la mănăstirile din Moldova, ținând discursuri despre cum Biserica Ortodoxă trebuie să fie o „parte activă din societate”. El este doar mesagerul cel mai important al Bisericii de la Moscova, dar înaintea lui au fost și alți emisari. Chiar Dughin s-a plimbat pe la mănăstiri vorbind despre ortodoxia care leagă cele două țări.
România nu este pregătită să facă față instrumentelor de soft power folosite de Rusia, de la târgul de carte unde Rusia a fost invitat special, până la scrisori cu titlul „Românii zic da prieteniei cu Rusia”, text bine indexat pe internet, ca să nu mai vorbim despre comentariile tot mai dese care exprimă opinii pro-ruse sau anti-americane pe forumurile site-urilor de știri cu mare audiență.
Cu toate acestea așa cum arată sondajele, românii îi privesc pe ruși cu destulă suspiciune, iar prelungirea conflictului din Ucraina a dus potrivit INSCOP la o scădere a simpatiei românilor față de Rusia. Astfel în iulie anul trecut 37% dintre români declarau că aveau sentimente mai degrabă favorabile față de Rusia, în vreme ce acum doar 25 la sută își mențin acest punct de vedere. Românii par să aibă părereri clare și temeri pe măsură despre ce se întâmplă în apropierea granițelor țării. Într-un sondaj făcut în martie anul trecut de IRES, patru din zece oameni erau de părere că România nu face bine criticând Rusia pentru invadarea Crimeei. E greu de crezut, totuși, că pe termen scurt ideologia Kremlinului și-ar putea găsi ecou în România, dar dacă propaganda este gândită să lucreze pe termen lung, lucrurile ar putea să se schimbe.
