Pe 31 martie a expirat termenul-limită pentru declararea veniturilor şi intereselor de către persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, judecători, procurori şi funcţionari publici. Aproape jumătate din aceste declaraţii au ajuns la Comisia Naţională de Integritate, a declarat Europei Libere preşedintele CNI, Anatolie Donciu, urmând ca restul să vină până la 20 aprilie. Jurnalişti şi reprezentanţi ai unor ONG-uri au criticat în trecut modul în care CNI iniţiază controale şi face verificări, constatând că declararea averilor în Republica Moldova reprezintă doar o formalitate. Ministerul Justiţiei a propus un set de iniţiative legislative, menite să schimbe starea de fapt. Mai multe detalii are Valentina Basiul.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu, afirmă că de la an la an se reduce numărul demnitarilor şi funcţionarilor care evită ori chiar refuză sfidător să-şi declare veniturile şi interesele. Acest lucru, în viziunea sa, vorbeşte despre responsabilizarea demnitarilor care au această obligaţie. Ceii care nu respectă legea riscă o amendă între 1.500 şi 3.000 de lei, a precizat Anatolie Donciu.
Datele colectate de la cele 100.000 de persoane obligate să-şi declare veniturile şi bunurile vor fi suprapuse ulterior cu informațiile din bazele de date ale instituţiilor de stat. În cazul în care se va constata că nu au fost declarate unele proprietăţii, dosarele vor fi remise procuraturii.
Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, recunoaşte că instituţia nu are suficiente pârghii legale pentru a face verificări de natură să scoată la suprafață averi tăinuite cu premeditare:
„Este foarte dificil şi legea nu prevede, şi chiar nu există deocamdată pârghii legale în vederea identificării unor averi nejustificate care sunt înregistrate pe persoane interpuse, pe persoane terţe. Şi în afară de aceasta, de asemenea nu avem pârghii legale, deocamdată zic eu, fără a-mi justifica într-un fel sau altul inactivitatea, pentru identificarea averilor nejustificate amplasate peste hotarele ţării, deşi noi avem mulţi demnitari care posedă astfel de averi”.
Iurie Sanduţa, directorul RISE Moldova, organizaţie ce reuneşte mai mulţi jurnalişti de investigaţii, spune că mulţi funcţionari, demnitari, judecători, procurori îşi ascund proprietăţile pe numele părinţilor şi buneilor. De asemenea, el a întâlnit situaţii când mare parte din bunurile deţinute sunt declarate ca patrimoniu al unor companii fondate. Iar aceste situaţii ar trebui prevăzute în viitorul cadru legal, crede jurnalistul de la RISE Moldova. Iurie Sanduţa este de părere că procesul de declarare, dar şi cel de verificare a declaraţiilor depuse sunt mai mult formale. Şi are şi un exemplu:
„Chiar atunci când am scris despre averea miniştrilor, am văzut că CNI s-a autosesizat, a deschis şapte controale şi după, pe rând, le-au lăsat baltă, adică nu au fost trimise nici la procuratură. Mi se pare o relaxare totală a unor funcţionari. Asta din moment ce nu sunt traşi la răspundere, atunci, zic ei: «Îmi bagă o amendă acolo şi m-am scos»”.
Un alt jurnalist de investigaţie Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, este de părere că actualului sistem de urmărire a veniturilor şi proprietăţilor nu-i ajung oameni profesionişti, capabili să investigheze cazurile şi să le ducă la bun sfârşit. Ca şi Iurie Sanduţa, Cornelia Cozonac este de părere că ordinea în acest domeniu şi responsabilizarea demnitarilor care declară proprietăţi neconforme cu veniturile pe care le au va veni doar după câteva condamnări în instanţă. Doar că cine să facă aceste condamnări de vreme ce mulţi magistraţi procedează exact la fel, se întreabă jurnalista.
„Problema nu e atât în legislaţie, problema este în profesioniştii care lipsesc. Factorul politic ce influențează chiar şi CNI este evident. Factorul politic influenţează organele de drept care trebuie să cerceteze cazurile care ajung pe rol la ei. Or acest lucru deocamdată nu se întâmplă. Şi asta arată că oricâți bani ar veni din afară pentru aceste reforme dacă nu există factorul uman profesionist care într-adevăr să facă lucrul bine şi să schimbe situaţia lucrurile n-o să se schimbe”.
Potrivit pachetului de lege elaborat de Ministerul Justiţiei, ar urma să fie reorganizată Comisia Naţională de Integritate; în locul celor două declaraţii de venit şi de interese ar urma să existe una singură denumită declaraţie de avere şi interese. O altă noutate se referă la depunerea declaraţiilor în format online.
Acest pachet de lege ar urma să ajungă în scurt timp în parlament, dar unii experţii pun la îndoială faptul că noua legislaţie va fi mai eficientă decât cea actuală şi asta deoarece politicul nu-şi doreşte acest lucru. Prin urmare, procedurile iar vor fi pe rol de Cenușăreasă fără să deranjeze liniștea decidenților.
