Chişinăul şi Tiraspolul ar urma să-şi recunoască reciproc asigurările auto. La această înţelegere au ajuns negociatorii politici de la Chişinău şi Tiraspol, Victor Osipov şi Nina Ştanski, după negocierile de luni şi marți. Înţelegerea prealabilă urmează să fie prezentată administraţiei de la Tiraspol şi Guvernului de la Chişinău, care vor lua decizia finală. Ce efecte ar putea avea această înţelegere a încercat să afle Alla Ceapai.
Mai mulţi experţi in materie de asigurări pe care i-am rugat sa evalueze eventualele efecte ale compromisului acceptat de ambele parți mi-au spus ca nu au cum să se pronunțe, deoarece textul înţelegerii convenite de Chişinău şi Tiraspol nu a fost dat publicităţii. Înţelegerea protocolară va fi publicată doar după ce va fi definitivată, am aflat de la Biroul pentru reintegrare. Timp de o lună ar urma să fie elaborat şi mecanismul concret de punere în practică a deciziei şi anume cum vor conlucra asiguratorii de pe ambele părţi ale Nistrului şi cine va garanta achitarea despăgubirilor. Mai mulţi experţi sunt sceptici că mecanismul oricât de bun ar fi va funcţiona în realitate.
Expertul Alexandru Zgardan a activat în mai multe companii de asigurări. El spune că decizia ar putea fi foarte împovărătoare pentru eventualii păgubiți în urma unor accidente, care ar urma să-şi recupereze pierderile de la companiile transnistrene:
„Închipuiţi-vă că are loc un accident în Chişinău. persoana care a păgubit în urma accidentului trebuie să meargă în Transnistria pentru a-şi recupera daune. Ce probleme o să fie pentru oameni. Va trebui să plecăm în Transnistria să ne recuperăm banii. Cea mai mare problemă o văd pentru oamenii simpli care vor fi loviţi de automobile înmatriculate în Transnistria. Ele sunt foarte multe pe partea dreaptă a Nistrului. cu mult mai puţine maşini cu numere de înmatriculare moldoveneşti circulă în Transnistria.”
Deocamdată nu este limpede în ce valută vor oferi asiguratorii transnistreni despăgubiri, mai spune expertul.
Vicedirectorul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare Iurie Filip a participat la etapa de consultări, însă nu au văzut nici el decizia finală. El spune că deocamdată are mai multe întrebări, decât răspunsuri:
„Cine va emite poliţe din partea cealaltă? ce companii, private, de stat? în ce mod? Ce garanţii vor fi oferite? Pe malul drept există un sistem deja de asigurare obligatorie a acestei responsabilităţi civile. Pe malul stâng nu există obligativitatea. Care e mecanismul care îl oferă dânşii? Trebuie să-l vedem.”
Analizând propunerile Tiraspolului Iurie Filip spune că a atenţionat despre posibile riscuri:
„… riscuri suplimentare comerciale. Asiguratorii noştri puteau fi expuşi unor despăgubiri permanente, dar partea cealaltă nu oferea un mecanism garantat de acoperire a pagubelor.”
Nu este limpede deocamdată dacă aceste riscuri au fost eliminate şi cine va garanta achitarea pagubelor, spune Filip.
Ex-ministrul finanţelor, Mihail Manole în prezent preşedintele al Biroului Naţional al Asiguratorilor de autovehicule spune că ar exista şi un alt risc. Asiguratorii din partea dreaptă a Nistrului ar putea avea nişte pierderi. Potrivit unor date circa o treime din deţinătorii de autovehicule înregistrate în stânga Nistrului sunt asiguraţi pe partea dreaptă, spune Manole:
„Se vehiculează cifra de 47 de mii de autoturisme asigurate aici. s-ar pierde o parte din venituri, dar ar pleca şi o parte din despăgubiri pe care le plătim.”
Dacă însă partea transnistreană va propune preţuri mai mici pentru asigurări, pierderile ar putea fi semnificative, șoferii fiind încurajaţi să se asigure în stânga Nistrului, mai spun experţii. De altfel, aşa se întâmplă şi în cazul înregistrării autovehiculelor procurate peste hotare. Taxele pentru devamare fiind mai mici în regiunea transnistreană.
Dincolo de partea economică, soluția acceptată de comun acord are şi dimensiunea politică. Avocatul de la Asociaţia Promo-Lex Vadim Vieru e de părere că Chişinăul şi de această dată a cedat presiunilor Tiraspolului:
„Nu este corect să fie recunoscut pe malul drept al Nistrului o poliţă emisă de autorităţile neconstituţionale. Dacă se ajunge la un caz asigurat, sunt foarte sceptic că persoana va putea să încaseze suma de asigurare de la companii de asigurări care se află sub aripa administraţiei de la Tiraspol. Chiar dacă va fi elaborat un mecanism sunt sceptic că el va funcţiona. Regretăm că Chişinăul iarăşi a cedat presiunilor Tiraspolului, ar trebui într-un fel sau altul să fie invers. Chiar dacă în mod unilateral administraţia de la Tiraspol a impus acea carte verde, observăm că Chişinăul nu numai că nu s-a opus, dar a acceptat să fie introdusă această carte verde şi o prezintă ca un succes în procesul de negocieri, deşi cred că nu e succes, ci mai curând un eşec.”
