Linkuri accesibilitate

Adoptarea bugetului prin asumarea responsabilității guvernului contestată la CC de socialiști și comuniști


O discuție cu Igor Dodon, liderul PS, și opinii ale deputatului comunist Artur Reșetnicov și ale lui Al. Tănase, președintele Curții Constituționale.

Două grupuri parlamentare, cel al socialiştilor şi cel al comuniştilor, au sesizat Curtea Constituţională pe subiectul adoptării bugetului prin asumarea răspunderii. În ambele sesizări se invocă obligaţia ce ar deriva din textul legii supreme de a supune legea respectivă aprobării în Parlament, doar că în timp ce comuniştii solicită doar controlul constituţionalităţii deciziei guvernului de a refuza s-o trimită în Parlament şi a o adopta prin asumarea răspunderii, socialiştii cer şi anularea acestei decizii văzute ca atentat la separaţia puterilor în stat. Vom discuta astăzi subiectul cu Igor Dodon, liderul partidului socialiştilor.

Europa Liberă: Dle Dodon, aţi reclamat guvernul la Curtea Constituţională (CC) pentru apelarea la procedura de asumare de răspundere în faţa Parlamentului pe pachetul de legi bugetare după ce nu aţi reuşit să depuneţi o moţiune de cenzură împotriva guvernului în acest sens. Întâi de toate, cum vă explicaţi că alte grupuri parlamentare, la fel de nemulţumite, nu v-au dat un vot pentru moţiune, dar au semnat în acelaşi timp o sesizare similară la CC? Mă refer în primul rând la PCRM, fireşte.

Igor Dodon: „De fapt, această procedură a demonstrat cine este adevărata opoziţie în Parlamentul Republicii Moldova. Prin neacceptarea moţiunii de cenzură s-a confirmat că avem o majoritate parlamentară între PD, PLDM, cu participarea tacită a PCRM. Pe de altă parte s-a confirmat şi faptul că PL face jocul oligarhilor de la guvernare. Pentru noi a fost stranie această poziţie, deoarece atât PL, cât şi grupul Leancă, dacă putem să-l numim aşa, au criticat dur atât bugetul, cât şi procedura prin care a fost aprobat acest buget, însă nu au dorit să semneze moţiunea de cenzură.

Noi am propus: dacă nu vor să semneze o moţiune de cenzură pregătită de PSRM, noi suntem gata să semnăm o asemenea moţiune pregătită de PL sau de Leancă. I-am propus domnului Leancă: sunteţi doi deputaţi, pregătiţi o astfel de moţiune, şi noi 25 vom semna moţiunea Dvs. Nu s-a dorit să se meargă pe această formulă, ceea ce înseamnă că de fapt aceşti deputaţi nu sunt independenţi în luarea deciziilor.

Pe de altă parte PL, preşedintele acestui partid probabil a negociat cu oligarhii de la guvernare susţinerea partidului său la alegerile locale, de aceea nu a vrut să meargă pe o moţiune de cenzură.”

***

Europa Liberă: I-am cerut ieri o explicaţie deputatului comunist Artur Reşetnicov, secretarul general al PCRM, despre sesizarea pe care au depus-o deputaţii PCRM la CC . Să vedem ce spune dumnealui şi apoi vom continua:

Artur Reşetnicov: „Am apreciat negativ acest comportament al guvernului, pentru că nu a avut îndrăzneala şi curajul să vină cu aceste proiecte în Parlament, aşa cum prevede Constituţia, şi să le apere. Nu a venit pentru că ştiau că noi, comuniştii, avem alte priorităţi bugetare, în special cu caracter social-economic. Au preferat să evite dezbaterile parlamentare.

În viziunea noastră, aceasta trezeşte semne de întrebare privitor la legalitatea constituţională a unor astfel de proceduri. Şi ca să nu fie astfel de suspiciuni, inclusiv tentaţii pe viitor, am solicitat Curţii să verifice dacă a fost respectată procedura constituţională, pentru că avem mai multe articole din Constituţie care reglementează competenţa şi traseul legislativ ale legilor respective.”

Europa Liberă: Dar aţi avut ocazia să depuneţi, împreună cu socialiştii, o moţiune de cenzură împotriva guvernului care a procedat astfel. Nu aţi făcut-o. Înseamnă asta că nu doriţi atât căderea guvernului, cât reîntoarcerea legilor respective în dezbaterea parlamentară?

Artur Reşetnicov: „Noi, comuniştii, nu avem suficiente voturi în Parlament pentru a iniţia de sine stătător o moţiune de cenzură, pentru că avem 20 de mandate. Iar propunerea socialiştilor este periculoasă pentru că urmăreşte nu atât scopul de a demite guvernul, cât de a readuce Republica Moldova într-o situaţie de criză politică şi economică, să destabilizeze situaţia, să provoace haos total. Acesta este scopul urmărit de socialişti.

Noi, comuniştii, suntem responsabili faţă de tot ce se întâmplă în ţară şi, deşi apreciem negativ acţiunea guvernului, nu putem cu mâinile noastre să readucem războiul politic în ţară. Pentru comuniştii este important să fie clar are dreptul guvernul să-şi asume răspunderea pe legea bugetului sau nu, ca pe viitor să nu fie astfel de tentaţii a executivului de a ocoli Parlamentul şi a-şi atribui competenţe care sunt exclusiv ale organului legislativ.”

***

Europa Liberă: Dle Dodon, comuniştii, într-adevăr, solicită doar controlul constituţionalităţii şi spun că intenţionează mai mult să descurajeze astfel de decizii pe viitor, pe când Dvs. solicitaţi în sesizare şi anularea hotărârilor guvernului prin care au fost adoptate legile respective. Ce consecinţe credeţi că ar putea avea o eventuală decizie a Curţii care v-ar da câştig de cauză?

Igor Dodon: „Eu cred că este evident jocul comuniştilor. Comuniştii şi Voronin fac jocul oligarhilor Filat şi Plahotniuc. Există o înţelegere clară între aceste trei grupări oligarhice din Republica Moldova şi eu sunt ferm convins că atunci când s-a luat decizia de a merge cu asumarea răspunderii guvernului faţă de Parlament, această abordare a fost discutată în detalii între aceşti trei lideri de partid.”

Europa Liberă: Pentru ce au mai mers comuniştii la Curte în acest caz?

Igor Dodon: „Au mers la Curte cu scopul să verifice constituţionalitatea, adică să legalizeze această decizie a guvernului Gaburici. Eu cred că este evident. Dar este important ca cetăţenii republicii Moldova să înţeleagă că anume datorită acestei abordări a acestor trei partide proiectul bugetului şi politica fiscală au intrat în vigoare şi a fost un „cadou” de Paște pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. ce presupune acest buget şi ce presupune această politică bugetar-fiscală?

Să începem de la aceea că în acest pachet de legi se preconizează indicatori economici în descreştere pentru anul 2015, însă în, pofida descreşterii şi a PIB-ului, şi a importurilor, şi a exporturilor, guvernul face prognoze de creşteri a veniturilor bugetare cu 9,5 la sută, ceea ce înseamnă că vor creşte impozitele şi nivelul de impozitare atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice.

În condiţii de criză, când agenţii economici sunt la pământ, când nu au suport din partea statului, să vii cu creşteri de impozite atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice este o greşeală absolută. Acest lucru va duce la consecinţe foarte grave pentru buget şi pentru Republica Moldova.

Noi considerăm că acest buget la capitolul venituri nu va fi executat şi imediat după alegeri locale se va veni cu rectificarea bugetului prin tăierea veniturilor şi plăţilor sociale. Noi am preîntâmpinat despre acest lucru, am spus că este un buget ireal, că nu putem merge cu majorări de impozite, ci ar fi cazul să creăm stimulente pentru agenţii economici pentru a crea baza fiscală.”

Europa Liberă: Să revenim nu pic la aceste majorări. Vorbind zilele trecute despre aceste legi, aţi spus că autorităţile vor să acopere miliardele furate din sistemul bancar prin majorări de taxe şi impozite. La ce majorări exact vă referiţi?

Igor Dodon: „Sunt mai multe. Atât a accizelor, cât şi a diferitor taxe, inclusiv cu 50% a taxei pentru proprietarii de autovehicule. Sunt şi altele care vor duce la o situaţie incertă pentru agenţii economici şi vor duce la aceea că oamenii pur şi simplu nu vor plăti, fie îşi vor închide afacerile, fie vor pleca în tenebru.

În ceea ce ţine de acoperirea găurilor din sistemul bancar, cunoaştem că aceste zeci de miliarde de lei care au fost sustrase din sectorul bancar au fost acoperite parţial din împrumuturi de la BNM – un împrumut în noiembrie şi noi am fost singurii care am bătut alarma şi am spus că s-au furat 9,5 miliarde de lei acoperite de către BNM şi recent, în luna martie, s-au mai alocat încă 5,5 miliarde tot prin hotărâre secretă de guvern. Toate aceste miliarde vor fi acoperite din contul guvernului pentru că alte soluţii decât prin taxe sau împrumuturi externe nu există.”

Europa Liberă: Era sau nu obligat guvernul să elucideze în textul legii bugetului situaţia legată de miliardele oferite cu împrumut celor trei bănci falimentare?

Igor Dodon: „În opinia noastră, guvernul era obligat să desecretizeze absolut totul ce ţine de interes public. Constituţia presupune că informaţiile de interes public nu pot fi secretizate. De aceea evident că guvernul trebuia să vină cu toate detaliile în acest sens. Eu cred că problema sistemului bancar şi a acestui furt de miliarde încă ne aşteaptă înainte.”

Europa Liberă: Iar faptul că nu este clar cum se va proceda cu aceste miliarde oferite sub garanţia guvernului cum va afecta tot procesul bugetar al anului?

Igor Dodon: „Afectează în modul cel mai direct, pentru că acele 9,5 miliarde acordate în noiembrie anul trecut şi care nu au fost restituite în luna martie, deja au fost convertite ca datorie de stat. Adică ca datorie a guvernului faţă de BNM. Şi guvernul poate întoarce această datorie prin două modalităţi, sau prin taxe şi impozite, de pe spatele şi din contul cetăţenilor, sau din împrumuturi externe care până la urmă tot vor fi din contul cetăţenilor.

Aceeaşi soartă urmează aceste 5,5 miliarde de lei care au fost acordate suplimentar în luna martie. Şi acesta nu este finalul, deoarece banii în continuare pleacă din aceste bănci, a fost introdus un moratoriu până la sfârşitul anului, ilegal în opinia noastră, pentru a scoate în continuare mijloace băneşti din sistemul bancar. Acest lucru se va reflecta direct asupra bugetului, parţial în acest an, însă povara cea mare va fi în anii următori.”

***

Europa Liberă: Revenind la sesizarea Dvs. de la Curte, preşedintele CC, Alexandru Tănase i-a vorbit Nataliei Morari în emisiunea Interpol despre această situaţie. Eu am selectat câteva teze şi aş vrea să le audiem.

Alexandru Tănase: „Este singura lege care nu poate fi elaborată de Parlament. Este singura lege care nu poate fi aprobată fără participarea guvernului. Prin urmare, rolul guvernului în elaborarea şi promovarea acestui document, cel mai important document politic al anului, este unul determinant. Guvernul nu trebuie să-şi asume răspunderea pe proiecte minore. Acestea trebuie adoptate în Parlament.

Dar guvernul poate să-şi angajeze răspunderea numai pe proiecte majore, care pot genera demisia guvernului. Dacă, însă, nu există voturi necesare pentru o moţiune de cenzură, înseamnă că acest buget este sprijinit. Acceptarea unui proiect nu e neapărat să fie foarte vocală – poate fi şi tacit. Au instrumente pentru am vota împotrivă.

Dar, în acelaşi timp, în situaţia în care se află la ora actuală ţara noastră, şi vorbesc acum în calitate de şef al unei instituţii care primeşte bani de la bugetul de stat, activitatea instituţiei mele este în mare parte paralizată. Şi acest lucru se întâmplă cu majoritatea instituţiilor. Deoarece fără buget, tu nu poţi lansa nici o procedură, nu poţi face nici o planificare, tu nu poţi face plăţi în afară de salarii, nu ai cum să activezi normal. Prin urmare dacă în luna mai sau iunie, cineva va decide să vină cu o moţiune, să dea jos guvernul fără să avem un buget de stat, păi consecinţele politice ar putea fi destul de interesante.”

***

Europa Liberă: Cum înţelegeţi Dvs., dle Dodon, aceste declaraţii?

Igor Dodon: „Cred că este o încercare evidentă de a legaliza acţiunile guvernului. CC, cu regret, se transformă într-un instrument al guvernării, al oligarhilor care sunt la guvernare şi este regretabil acest lucru. Deoarece Constituţia spune foarte clar că Legea bugetului se discută şi se aprobă separat în Parlament, ceea ce presupune foarte clar dezbateri parlamentare. Însă aceste proiecte nu au fost discutate nici într-o comisie parlamentară, nici în plenul Parlamentului, au fost aprobate în zece minute printr-un discurs foarte slab de la tribuna Parlamentului a premierului Gaburici.”

XS
SM
MD
LG