Încotro, Moldova?

Un sondaj de opinie, publicat la Chișinău, sugerează printre altele, că partidele de stânga ar lua împreună mai multe voturi decât cele pro-europene și că Uniunea Vamală, dominată de Rusia lui Vladimir Putin Putin, ar fi mai atrăgătoare pentru moldoveni decât Uniunea Europeană.

Barometrul Opiniei Publice mai arată, printre altele, că politicianul cel mai de încredere rămâne fostul premier Iurie Leancă, iar instituția cea mai respectată este biserica. De ce moldovenii acordă cea mai mică rată de încredere Parlamentului și partidelor politice? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Partidele politice nu se bucură aproape deloc de încrederea cetățenilor, iar 85% dintre respondenți se consideră săraci, spunând că veniturile pe care le au în prezent nu le permit să își cumpere nici măcar strictul necesar sau poate puțin din ceea ce au nevoie. Aceasta arată datele recentului Barometru al Opiniei Publice, aceasta o confirmă și oamenii cu care am discutat ocazional la Căușeni.

- „Lumea se duce pe un capăt de țară. Lumea fuge din ţară, dar ei sunt chiori şi nu văd. Vorba moldoveanului: ne trebuie un cioban să ne mâne la păscut.”

Europa Liberă: Moldovenii vor un tătucă?

- „Vor un tătucă bun.”

Europa Liberă: Dar există preşedintele ţării?

- „Cred că nu există preşedintele ţării.”

Europa Liberă: Cine e preşedinte?

- „La modul serios spun că Plahotniuc e preşedintele ţării.”

- „E mizerie în Moldova. S-au adunat numai bandiţi în Parlament. Nu am încredere în nimeni. Curând avem alegeri locale şi nici nu ştim ce să facem.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă cei de la conducere ca să recâştige încrederea omului?

- „Să se întoarcă cu faţa spre lume. Am 35 de ani lucraţi şi am 436 de lei pensie.”

- „Se trăieşte rău. Pensionarii nu au cu ce trăi, nu au ce mânca.”

Europa Liberă: Şi dacă pensia ar fi de două-trei mii de lei?

- „Cred că va avea cu ce să trăiască, cu ce să facă focul, nu va sta cu lumânarea, dar va avea cu ce plăti lumina.”

Europa Liberă: Mai stă cineva acum cu lumânarea?

- „Stau. Și încă câți. ”

- „Foarte greu. Unii nu au de lucru, alţii primesc leafă mică că nu-ţi ajunge să achiţi pentru lumină, gaz şi telefon.”

Europa Liberă: Câţi bani ar trebui unei familii ca să zică că trăieşte bine?

- „Măcar 10 mii de lei.”

Europa Liberă: Pentru o familie?

- „Da. Cu ce să trăieşti? Cu aer? Numai cu aer nu trăieşte nimeni. Trăim de azi pe mâine.”

Europa Liberă: În cine mai are încredere moldoveanul?

- „La ziua de azi în nimeni.”

Europa Liberă: De ce s-a risipit această încredere?

- „Fiindcă se fură. Se fură toţi banii. Şi cine îi fură? Cine e la guvernare.”

Europa Liberă: Pe cei de la guvernarea dumneavoastră i-aţi ales la alegerile parlamentare.

- E clar, au fost alegerile lor.”

- „Nu am încredere în nimeni. Cu aşa Parlament pe care îl avem cum să trăim? Fură milioane din bancă.”

Europa Liberă: Şi pe cei din Parlament dumneavoastră i-aţi ales.

- „Ei singuri s-au ales. Au fost cumpărate multe voturi.”

Europa Liberă: Şi lumea de ce vinde votul?

- „Cu sărăcia noastră e clar că fiecare va lua ceva.”

Europa Liberă: Dar ia pentru o zi ceva şi după aceasta se plânge că patru ani o duce greu, rău.

- „Toţi o duc rău. Dar nimeni nu vrea să se răscoale. Nu are cine protesta. Tineretul e plecat peste hotare să câştige bani şi au rămas numai bătrânii. Cine să iasă la proteste?”

- „Moldoveanul e aşa o naţiune că nu-l mai scoli niciodată la luptă, e tare răbdător moldoveanul. Aşa e învăţat.”

Europa Liberă: Cine vă insuflă încredere din clasa politică, din cei care guvernează?

- „Guvernul e pentru dânsul, nu pentru noi. Ei primesc mii de lei, dar noi cât primim? Să uită la ţărani cum primesc banii? Nici vorbă. Trebuie schimbat în primul rând Parlamentul, fiindcă stau la putere şi ucid lumea de la ţară.”

- „A fost o speranţă să intrăm în Uniunea Europeană, dar deja nu mai avem speranţă din cauza furturilor de la bancă. Partidele democrate au pus punctul pentru Europa. Cu banii furaţi nu avem niciun viitor.”

- „Cei de sus nici nu se gândesc la lumea de rând. Ce fac, fac pentru ei.”

Europa Liberă: Pe cei de sus dumneavoastră i-aţi ales.

- „Ne-am pus speranţa că va fi o alianţă corectă. Ni s-a spus „Moldova fără sărăcie” şi am fost martori la ceea ce s-a întâmplat în Parlament. E urât.”

Europa Liberă: Dar ce s-a întâmplat în Legislativ?

- „S-a întâmplat coaliţia monstruoasă: roşie, verde şi puţin albastru.”

Europa Liberă: Care sunt aşteptările dumneavoastră de la cei care guvernează?

- „Un trai mai bun pentru omul de rând. Un tractorist care a lucrat 40-50 de ani şi un combainer au pensie 500-600 de lei. Cred că e o ruşine naţională şi o ruşine pentru cei de sus.”

Europa Liberă: Încredere cine vă insuflă?

- „Cred că numai în omul de rând. Dacă va da Dumnezeu şi toată lumea va înţelege cum să procedeze la alegeri... Exemplu este România şi Ucraina să facem ceea ce trebuie de făcut.”

Europa Liberă: Schimbarea pentru dumneavoastră ce ar trebui să aducă în Moldova?

- „Un trai mai bun pentru omul de rând, pentru lumea care a îmbătrânit.”

Europa Liberă: Şi dacă se ajunge pensia să fie două-trei mii de lei, gata,se rezolvă problemele Moldovei?

- „Nu se rezolvă, dar oricum e un alt trai.”

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova? Cu Estul? Cu Vestul?

- „Numai spre Europa.”

Europa Liberă: Şi care sunt argumentele?

- „Au alt trai şi alt nivel de civilizare. Noi încolo trebuie să ne uităm.”

Europa Liberă: Spuneţi probleme importante care trebuie să fie rezolvate prioritar de către clasa politică.

- „Lupta cu sărăcia. Dacă oamenii sunt bogaţi şi ţara e bogată. Să nu stea omul cu mâna întinsă, să aibă măcar 1000 de euro lunar. Dar cu 1500 de lei e viaţă? Nu am ce mânca câteodată. Guvernarea să acorde ajutor măcar bătrânilor, săracilor.”

Europa Liberă: Dacă aţi ajunge acolo unde sunt slugile poporului, în Parlament, ce le-aţi spune deputaţilor?

- „Mi se pare că nici nu am cuvinte să le spun. Am impresia că nici nu ştiu cum trăieşte lumea, pentru o bucată de pâine se mănâncă unul pe altul.”

Europa Liberă: Mai credeţi în promisiuni?

- „Nu cred, fiindcă fiecare vine şi spune frumos, dar când să îndeplinească spune că nu a putut, nu am avut de unde şi nu am făcut.”

Europa Liberă: Pentru cine aţi vota dacă ar fi alegeri?

- „Pentru o persoană care va fi pentru ţară.”

Europa Liberă: Există asemenea persoane?

- „Cred că sunt. Era Leancă de treabă, l-au scos din Guvern. Chiar şi Dodon cu socialiştii, măcar se ducea lumea în Rusia şi făcea ruble, dar acum nu ai unde.”

Europa Liberă: Şi Moldova pe care cale ar trebui să meargă?

- „Şi cu Europa, şi cu Rusia trebuie să aibă relaţii bune. Să ofere tineretului de lucru. Stau tineri de 25-28 de ani şi nu au unde lucra. Chiar dacă lucrează, au un salariu de o mie de lei. Ce face o familie cu o mie de lei?”

Europa Liberă: Există o ruptură dintre cei de sus şi cei de jos?

- „Mi se pare că nu au când se gândi la cei de jos. Sperăm că va fi mai bine. Dar de unde bine dacă la noi binele nu ajunge? Pământul e a unuia, banca e a altuia şi clar că e bine pentru dânşii.”

Europa Liberă: Se zice că se luptă împotriva corupţiei. Această luptă împotriva flagelului dumneavoastră cum o percepeţi?

- „Este o ruşine pentru cei de sus. Acei care au făcut această coaliţie pro-europeană la ei se referă, nu la altcineva.”

Europa Liberă: Ca să livreze rezultate în lupta împotriva corupţiei pentru dumneavoastră contează mai mult să fie pus unul-doi funcţionari după gratii?

- „E normal, lumea trebuie să vadă lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dacă ajung doi la puşcărie e suficient?

- „E puţin. Cei care merită să fie la dubă aceia trebuie să plece.”

Europa Liberă: Cine să-i ducă?

- „Organele de stat.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră lupta împotriva corupţiei?

- „Să-l bage la puşcărie şi pe acela care dă, şi acela care primeşte, să fie băgat la puşcărie acel care fură.”

Europa Liberă: Şi dacă se întâmplă lucrul acesta, recâştigaţi încrederea?

- „Da. Acum la putere sunt bandiţi, au pus mâna pe bani şi fură care şi încotro, se gândesc numai la viaţa lor, dar ţăranul nu are cu ce trăi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi venit aici cu lactate?

- „Da. Ne chinuim şi nu ne permit să vindem. Speculanţii vând, dar noi producţia naturală nu o putem vinde.”

- „Pământurile cu ce să le lucrezi? Care sunt preţurile la carburanţi? Îţi trece pofta. Celor care au pământ să le dea motorină mai ieftină, un tractor, ei ar lucra. Ţăranul câştigă 10 mii de lei şi iar în pământ îi bagă şi cu ce rămâne? Numai cu munca. De aceea mulţi se apucă de băut, de nebunii, fiindcă nu e convenabil să lucrezi la pământ, fiindcă nu câştigă nimic. Cine lucrează? Băncile, barurile.”

Europa Liberă: Văd la Căuşeni maşini de lux pe stradă.

- „Da, de lux, dar de unde vine luxul acesta?”

Europa Liberă: De unde vine?

- „De peste hotare. Oamenii lucrează, vin cu bani şi îşi cumpără maşină de lux. Ştiţi cum e moldoveanul, în fală.”

Europa Liberă: Şi de ce această risipă de bani?

- „Aşa e tradiţia la moldoveni, el trebuie să fie îmbrăcat şi cu maşină bună, dar mai departe nu-l doare capul pentru nimic.”

Europa Liberă: O afacere să iniţieze, banul trebuie să facă bani.

- „Banul vine la ban, dar cum să-l faci ca să ai banul?”

- „Cei de la putere fiecare are businessul lui. Cu cât mai mulţi bani sunt, oricum nu le ajung, cu atât mai mari sunt poftele.”

Europa Liberă: Aveţi încredere într-o instituţie a statului, în Parlament, în Guvern, în Preşedinţie?

- „Am pierdut toată încrederea.”

- „Nu am încredere în niciuna. Te duci şi votezi, dar nădejde puţină.”

Europa Liberă: Cum vedeţi viitorul Moldovei?

- „E coruptă ţara. Nu e lege, se fură, se strică, sunt în favoarea lor sunt legile.”

Europa Liberă: În favoarea cui?

- „A celor care sunt în Parlament. Ei fac legile pentru dânşii, să le fie lor bine. Se gândeşte cineva la omul simplu? Ce fac ei pentru popor? Lumea a votat ultima dată fiindcă vrea în Europa, dar acum nădejde lumea nu are.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vreţi să ajungă Moldova în Europa?

- „Desigur că vrem în Europa, acolo sunt legi. Uitaţi-vă în România ce se face, toţi corupţii sunt puşi la dubă.”

***

Barometrul Opinie Publice arată că numărul celor care sprijină apropierea de spațiul economic creat de Rusia îl depășește cu aproape cu 20% pe cel al susținătorilor eurointegrării. Tot din cercetarea sociologică aflăm că populația nu dorește să susțină un guvern minoritar, de această părere fiind 55% dintre respondenți, 41 de procente dintre aceștia cred că din momentul învestirii noului guvern, fenomenul corupției a luat amploare. L-am întrebat pe Arcadie Barbăroșie, care este directorul executiv al Institutului de Politici Publice, cum ar reacționa el, dacă ar fi la cârma țării și i s-ar pune pe masă aceste date oferite de sociologi.

Europa Liberă: Pornim discuţia întrebându-vă dacă dumneavoastră aţi face parte din actul guvernării ce aţi lua în calcul din acest sondaj de opinie pe care l-aţi dat publicităţii?

Arcadie Barbăroșie: În acest sondaj temerile principale ale cetăţeanului sunt sărăcia, preţurile, viitorul copiilor, şomaj şi, cât n-ar părea de paradoxal, au apărut în ultimele două sondaje, cetăţeanul se teme de un război în zonă şi nivelul de corupţie în ţară, iată de ce se teme cetăţeanul.”

Europa Liberă: Domnule Barbăroşie, cetăţeanul trăieşte cu aceste fobii de 23 de ani, de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Arcadie Barbăroșie: „Ele variază. Războiul nu exista, era altceva, acum acestea s-au urcat în sus, dar cetăţeanul se teme de peste 20 de ani de sărăcie, corupţie, preţuri, îl îngrijorează viitorul copiilor, eventual de şomaj, deşi şomajul nu prea avem, dacă e să comparăm cu alte lucruri.”

Europa Liberă: Şi politicienii sunt impotenţi ca să rezolve aceste probleme de care se teme cetăţeanul?

Arcadie Barbăroșie: „Am impresia că politicianul foarte cinic, deşi se uită peste cifrele acestea, zice: „A răbdat 20 de ani, mai rabdă încă patru ani cât sunt eu la putere. După aceea vom vedeaʾ.”

Europa Liberă: E vina politicianului sau poate e vina alegătorului?

Arcadie Barbăroșie: „Bună întrebare. Sigur că unii spun că de fapt alegătorul îşi merită politicianul pe care l-a ales, îşi merită conducerea. Eu însă am niţel altă părere. Există noţiunea de responsabilitate a elitei politice. Dacă cetăţeanul te-a ales, atunci trebuie să răspunzi unor

doleanţe ale acestui cetăţean, nu de teama că te va pedepsi peste patru ani sau peste opt ani de zile la alegeri, dar pentru că eşti elită, aşa te vede cetăţeanul, eşti fruntea. Cu părere de rău, fruntea aceasta a noastră iată este compromisă completamente şi nu răspunde necesităţilor cetăţeanului. Or, alte mecanisme decât următoarele alegeri parlamentare…”

Europa Liberă: Și dacă s-a compromis ce mai are de pierdut?

Arcadie Barbăroșie: „Eu aş veni cu exemple. Probabil politicieni de peste Prut compromişi grav gândeau la fel: „Dar ce mai am de pierdut? Până acum a mers, merge şi mai departe”. Iată că ulciorul nu a mers de prea multe ori la izvor, s-a spart şi ceea ce se întâmplă în România trebuie să fie o lecţie fundamentală atât pentru alegătorul nostru, cât şi pentru politicianul nostru.”

Europa Liberă: Această lecţie cine o dă? Ar trebui s-o dea instituţiile statului, care sunt menite să identifice potenţialii corupţi să spună întregii lumi că pentru că s-a furat atâta, s-a jăcmănit statul poartă răspundere cutare, cutărică. Dar instituţiile statului sunt politizate sau cei care stau în fruntea unor instituţii menite să lupte împotriva corupţiei sunt numiţi pe criterii politice şi atunci se intersectează mai degrabă interesul politicianului cu al justiţiarului şi nicidecum nu se poate pune stavilă acestui flagel.

Arcadie Barbăroșie: „Lecţiile ni le dau colegii din România, ei ne dau aceste lecţii. Este altceva că deocamdată noi nu învăţăm lecţiile respective. Deocamdată politicianul de aici nu vrea să înveţe, deşi am impresia că undeva simte frigul pe la spate şi politicianul de la noi.

Pentru că ce se întâmplă în România nu este peste mări şi ţări, este la o aruncătură de băţ, este alături, suntem vecini, nu trebuie traducători ca să înţelegi ce scrie mass-media de acolo, ca să înţelegi ce fac agenţiile statului, ce face în special DNA, Procuratura. Deci, lecţia fundamentală pe care ne-o predau colegii din România este că se poate de făcut multe, pot fi schimbate lucrurile într-o perioadă foarte scurtă de timp din punct de vedere istoric dacă se vrea, dacă există voinţă politică.”

Europa Liberă: Şi dacă nu există această voinţă politică despre care atenţionează chiar şi partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, spunând cu text deschis: „Oameni buni sau dragă clasă politică, nu mai suntem mulţumiţi de mersul reformelor, de promisiunile pe care le-aţi făcut atunci când aţi semnat Acordul de Asociere, care include tema de acasă”.

Arcadie Barbăroșie: „Nu a existat voinţă politică nici în România, dar a apărut la un moment dat, a apărut pentru că a existat luptă politică. Situaţia la noi este niţel mai complicată, pentru că nu există concurenţă în spaţiul politic. Şi voi exemplifica. Eu personal aş fi vrut să se voteze în ultimele alegeri parlamentare pentru un partid de opoziţie pro-european, care să nu se fi aflat la guvernare până în 30 noiembrie, să nu fi fost compromis până în 30 noiembrie şi cu şanse reale să acceadă la putere.”

Europa Liberă: Şi pentru că nu a fost acel partid, aţi votat pentru partidele care sunt astăzi în Parlament.

Arcadie Barbăroșie: „Am votat pentru unul dintre partidele care sunt astăzi în Parlament, pentru că am ales răul cel mai mic, am ales între Uniunea Vamală şi un partid care s-a compromis deja. Şi această

situaţie nu este foarte originală, au existat situaţii similare în Franţa, când Le Pen era candidată în turul doi la alegerile prezidenţiale.

Amintiţi-vă ce s-a întâmplat în România, cu aceleaşi alegeri prezidenţiale. Dar mulţi alegători au fost forţaţi în fond de conjunctură să voteze altceva decât şi-ar fi dorit ei, pentru că exista această temere că în caz contrar, dacă nu se votează sau se votează altfel, riscăm cu toţii să ne trezim în braţele „gingaşe” ale partenerului nostru strategic din Est, Federaţia Rusă. În România nu au existat partide politice care să nu fi fost pro-europene sau să fi fost pro-Uniunea Vamală, dar au existat partide puternice în opoziţia acea pro-europeană.”

Europa Liberă: Vom vorbi despre atracţia Uniunii Europene, care scade în raport cu cea euroasiatică, pentru că aceasta arată BOP-ul dumneavoastră. Dar pentru că vorbiţi despre încrederea în partide, la coada clasamentului s-au poziţionat formaţiunile politice, când e vorba de încrederea din partea cetăţeanului în instituţii, doar 10% dintre cei chestionaţi spun că au încredere în aceste instituţii.

Arcadie Barbăroșie: „Da, este o întrebare tradiţională a noastră, noi întrebăm cetăţeanul „Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii din stat – biserică, mass-medie, primărie, armată, Parlament, guvern, Preşedinţie, justiţie, poliţie şi partide politice, sindicate şi organizaţii neguvernamentale”, a propos.

Partidele politice sunt instituţiile cu cel mai jos nivel de încredere din partea populaţiei, sunt completamente compromise. E adevărat că şi în alte părţi partidele politice nu se bucură de prea mare încredere din partea cetăţeanului, dar chiar în niciun asemenea hal.

Ceea ce este mai grav, este că în partea de jos a acestui clasament se află guvernul, Preşedinţia şi Parlamentul. Adică aceste trei instituţii care conduc ţara nu se bucură de încrederea cetăţeanului. Aceasta nu este

altceva decât o manifestare a calităţii guvernării, calitatea proastă a guvernării iată a şi generat acest nivel jos de încredere a acestei instituţii. Şi lucrul este grav.

Dacă cetăţeanul nu are încredere în aceste instituţii, el nu merge la ele să-şi rezolve problemele, el merge să-şi rezolve problemele la vecin sau la cumătru, care are alt cumătru, care la rândul lui mai are al treilea cumătru şi aşa cumătru din cumătru îşi rezolvă problemele. Nu merge în justiţie, pentru că nu are încredere în justiţie şi nu are încredere în instituţiile statului.”

Europa Liberă: Domnule Arcadie Barbăroşie, să vorbim despre atracţia Uniunii Europene, care scade în raport cu Uniunea Euroasiatică. Atracţia UE scade în raport cu Federaţia Rusă şi Uniunea Economică Euroasiatică de ce?

Arcadie Barbăroșie: „Cred că cel mai important factor este calitatea proastă a guvernării pe parcursul ultimilor cinci-şase ani după 2009, când la guvernare au fost partide autodeclarate drept pro-europene, care au promis reforme europene în Republica Moldova, au promis modernizarea europeană a Republicii Moldova, dar care până la urmă aceste promisiuni nu s-au regăsit în portmoneul cetăţeanului, nu s-au regăsit în calitatea vieţii, în nivelul bunăstării cetăţeanului. Or, cetăţeanul prin aceasta răspunde, dacă vede că s-a îmbunătăţit nivelul de trai, el înţelege că guvernarea a făcut ceva şi pentru dânsul.”

Europa Liberă: Dar dacă guvernarea promova ideea apropierii Moldovei de Federaţia Rusă, lumea era să fie în detrimentul acestei relaţii şi în favoarea apropierii de UE?

Arcadie Barbăroșie: „Vom discuta niţel şi despre lucrul acesta, vom vedea lucrul acesta cum îl vom discuta. Pentru că aici s-au făcut ceva lucruri totuşi, în perioada aceasta de cinci ani avem regim fără vize, avem Acordul de Asociere semnat, avem regim de comerţ liber cu Uniunea Europeană. Foarte important, în special după embargourile impuse de Federaţia Rusă, după ce este închisă piaţa rusă, Uniunea Europeană s-a declarat foarte deschisă pentru produsele Republicii Moldova şi chiar Acordul de Liber Schimb a fost implementat mai devreme pentru a susţine de fapt ţara în momentul în care piaţa strategică rusească a fost închisă pentru noi.

Este un fenomen straniu în această societate. Noi am făcut nişte cercetări specializate pe integrarea europeană versus integrarea euroasiatică, am ales circa 25 de parametri şi am întrebat cetăţeanul să evalueze conform acestor parametri Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală. Am întrebat, spre exemplu, „Unde sunt mai bune drumurile?”, „Unde este mai bună educaţia?”, „Unde este mai bună medicina?”, „Unde este mai înaltă corupţia?”

Europa Liberă: Unde se respectă legea?

Arcadie Barbăroșie: „Aşa. Şi în 23 dintre aceşti parametri, ca să folosesc terminologie sportivă, Uniunea Europeană câştiga net cu peste 60%. Dar când am întrebat cetăţeanul „Încotro vrei ca ţara noastră să se orienteze?”, el a zis totuşi Uniunea Vamală, în pofida faptului că el înţelege că în Uniunea Europeană lucrurile care îl afectează, care îl ating grav, care au un impact asupra nivelului lui de bunăstare sunt mai bune.”

Europa Liberă: Şi cum explicaţi acest paradox? Că aşa aţi întrebat, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Moldovei la UE, numai 40% ar fi pentru, în schimb pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică ar vota 58%.

Arcadie Barbăroșie: „Este cea mai mare discrepanţă între aceste două opţiuni ale cetăţeanului de când măsurăm noi acest parametru.”

Europa Liberă: Explicaţia dumneavoastră care e?

Arcadie Barbăroșie: „Primul este calitatea proastă a guvernării. Partidele care s-au declarat pro-europene au compromis de fapt noţiunea de europenizare. Mai bine nu se numeau europene, mai bine nu se numea Alianţa pentru Integrarea Europeană.

Doi, este factorul acesta psihologic despre care am vorbit. Deşi cetăţeanul înţelege că în Uniunea Europeană este mult mai bine decât în Uniunea Vamală, el preferă Uniunea Vamală. Şi vom încerca să

identificăm de ce preferă Uniunea Vamală. Este teama psihologică de schimbare, este teama că el nu se va încadra în această nouă societate pentru dânsul – nu cunoaşte limba, cunoaşte foarte bine ce se întâmplă în Est, dacă este reţinut de poliţist ştie că îi va plăti poliţistului şi nu este amendat sau nu i se face proces verbal pentru diferite încălcări administrative, continuă să lucreze în Rusia plătind această dijmă poliţistului, presupune că în Uniunea Europeană lucrurile acestea nu mai sunt acceptate, că nu poate plăti poliţistului.”

Europa Liberă: Cetăţeanul vrea să scape de corupţie, dar pe de altă parte, vrea spre Est, spre Federaţia Rusă, acolo unde încă există această realitate despre care vorbiţi.

Arcadie Barbăroșie: „Pentru că există teama psihologică de schimbare. El cunoaşte spaţiul din Est şi nu cunoaşte spaţiul din Vest. Dumneavoastră aţi observat, pentru că aţi intervievat persoane care au emigrat de mult timp sau care au rude emigrate acolo şi au vizitat cel puţin o dată sau de două ori Uniunea Europeană, când au văzut lucrurile pe loc este completamente altă mentalitate, omul înţelege că de fapt acolo este într-adevăr mai bine şi lui personal îi este mai confortabil acolo din diferite puncte de vedere – şi salarii, şi medicină, dar şi atitudinea oamenilor din stradă faţă de dânsul.

Este completamente altă atmosferă când mentalitatea se schimbă, dar necunoaşterea realităţilor din Vest duce la această temere psihologică. Acesta este un al doilea factor foarte important, care determină această discrepanţă dintre opţiunile geostrategice. Al treilea factor este faptul că noi suntem în fond ocupaţi de mass-media rusească şi această propagandă care este extrem de eficientă.

Eu sincer să vă spun nu credeam cât de eficient poate fi acest instrument de spălare a creierilor. Or, ceea ce se întâmplă în Rusia, cum se întâmplă şi la noi, ca rezultat al acestei expansiuni a mass-mediei ruseşti încoace, trebuie să îngrijoreze şi chiar este un factor determinant în opinia publică. Nu doar orientarea geostrategică este indicele care ne permite să tragem asemenea concluzii, uitaţi-vă la atitudinea cetăţeanului nostru vis-a-vis de ce se întâmplă în Ucraina, de agresiunea militară rusească în raioanele de est ale Ucrainei şi ocuparea Crimeii.”

Europa Liberă: Aproape jumătate cred că este corectă afirmaţia „Crimeea este pământ rusesc”, iar peste 40% că tensiunile şi criza din estul Ucrainei au fost provocate de amestecul Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Europene.

Arcadie Barbăroșie: „Sondajul care l-am realizat acum confirmă încă o dată ceea ce spun eu. Pentru că asemenea opinii nu sunt altceva decât spălare de creier prin intermediul mass-media ruseşti. Pentru că

dumneavoastră, Europa Liberă, nu promovaţi asemenea fel de informaţie şi nu creaţi asemenea opinii în spaţiul nostru public.

Cu părere de rău, sursele de informare ale noastre, autohtone, de limbă română, sunt deocamdată mult prea slabe pentru a contracara impactul acesta dezastruos al surselor de informaţie ruseşti. Aici trebuie să intervină guvernarea, dar ea nu face nimic. Şi în fond până la urmă pierd aşa-numitele partide pro-europene care se află la guvernare şi pierde cetăţeanul în fond.”

Europa Liberă: Domnule Barbăroşie, dumneavoastră spuneţi că unii cred că guvernanţii de azi şi de ieri care s-au numit partide pro-europene, au făcut un mare deserviciu ţării subminând acest vector european. Ceva mai devreme vă întrebat: dacă cei de la guvernare ar fi spus că Moldova trebuie să fie alături şi împreună cu Federaţia Rusă, lumea ar fi îmbrăţişat opţiunea pro-europeană în defavoarea relaţiilor cu Rusia dacă ar fi fost promovate de cei din vârful puterii?

Arcadie Barbăroșie: „Aici noi intrăm în terenul speculaţiilor, unde eu nu am măsurări şi putem doar încerca să emitem nişte ipoteze. Eu presupun că dacă s-ar fi instaurat o guvernare prorusească, pro-Uniunea Vamală la Chişinău, ceea ce numim libertatea mass-media ar fi avut mult de suferit şi că sursele de informare ar fi fost folosite pentru a promova direcţia pro-Est, pro-Uniunea Vamală mult mai agresiv chiar decât o fac astăzi sursele de informare ruseşti şi Uniunea Europeană ar fi fost defăimată, spălându-se creierul cetăţeanului şi am fi avut într-o perioadă destul de scurtă de timp situaţia similară pe care o avem în Rusia.

Ce e drept, la noi acum Internetul, conform sondajelor noastre, este a doua sursă de informare pentru cetăţean, 40-50% dintre cetăţeni se informează deja din Internet, în special tinerii. Şi atunci sigur că această sursă alternativă de informare, pentru tineri în special, ar fi poate contracarată într-o oarecare măsură o asemenea posibilă agresivitate a mass-mediei oficiale, dar totuşi eu cred că nu am fi avut efectul pe care îl avem acum.

Uniunea Europeană nu are surse de informare aici aşa cum are Federaţia Rusă. Cred că dacă am fi avut o guvernare pro-Uniunea Vamală, ar fi fost închise şi Europa Liberă, Radio France Internationale,

şi televiziunile din România, nu ar fi avut cine să informeze cetăţeanul privind realităţile Uniunii Europene şi privind opţiunile europene posibile, potenţialele opţiuni europene ale Republicii Moldova. Deşi spuneam că internetul este o sursă importantă de informare, internetul nu este televiziune, televiziunea este o sursă de informare în care cetăţeanul este un pasiv captator de informaţie care este impusă din această ladă.”

Europa Liberă: Apariţia unei a treia puteri în societate ar schimba în vreun fel lucrurile?

Arcadie Barbăroșie: „Sondajul acesta pe care l-am realizat acum a demonstrat că există potenţial enorm, protestatar în primul rând în societate, circa 25% dintre cetăţeni sunt gata să protesteze activ, 26% chiar în manifestaţii sau în greve legale, este un procent foarte important. Chiar dacă aceasta este o intenţie care nu neapărat se realizează, totuşi deja potenţialul acesta este important.

Doi, noi am măsurat un indiciu foarte interesant, aşa-numitul indice al stabilităţii politice introdus de Gallup International şi valoarea lui în acest sondaj a atins recordul minimal, este minus 58,8%, iar aceasta denotă că există, iarăşi în corelaţie cu alte întrebări, un potenţial mare de persoane care nu sunt mulţumite de situaţia din ţară. Aproape 78% dintre cetăţeni nu sunt mulţumiţi.”

Europa Liberă: Spun că Moldova merge pe o cale greşită.

Arcadie Barbăroșie: „Da, aşa este. Deci, în consecinţă, există un bazin mare de electorat, potenţial electorat pentru alte forţe politice şi în sondaje au apărut două partide, unul dintre care deocamdată nici nu este înregistrat, este Partidul Popular European, fondarea căruia a fost declarată de domnul Iurie Leancă, cu un potenţial în întrebare deschisă de 6,2%. Adică, cetăţenii când au fost întrebaţi pentru cine vor să voteze în alegerile parlamentare nu au bifat Partidul Popular European, ci au scris ei înşişi că ar vota pentru acest partid. Alte 6,5% au menţionat iarăşi întrebarea deschisă Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Adică iată deja două forţe care apar aici, una pe vectorul pro-Est şi alta pe vectorul pro-Vest.”

Europa Liberă: Moldova rămâne a fi scindată, domnul Barbăroşie, e problema cea mai mare, dezbinarea nu poate edifica această statalitate.

Arcadie Barbăroșie: „Dar acesta este un risc enorm la adresa de fapt a stabilizării proiectului de constituire a statului independent Republica Moldova. Şi, cu părere de rău, politicienii nu contribuie la consolidarea acestui stat, ci din contra dezbină în continuare societatea.”

Europa Liberă: Îl falimentează pe de o parte şi îl dezbină pe de altă parte.

Arcadie Barbăroșie: „Îl falimentează economic şi îl dezbină politic şi social.”