O cunoscută tînără violonistă stabilită în Elveția, Alexandra Conunova-Dumortier, originară din Moldova, a anunțat o inițiativă deosebită cu intenții atît educative cît și de caritate. După spusele ei, citate astăzi pe un site Internet din Moldova și pe Facebook, tinerii muzicieni vor avea ocazia să înțeleagă că viața nu este doar fericire și bucurie, dar și durere și suferință. Ce stă în spatele acestei inițiative, a fost întrebarea pe care i-a adresat-o Europa Liberă, într-un interviu înregistrat în direct de la Ferrara, în Italia, unde Sașa este zilele acestea solista unui concert cu Orchestra de Cameră Mahler la Teatrul comunal „Claudio Abbado”.
Alexandra Conunova-Dumortier: „Eu, pînă la 16 ani, am trăit în Moldova cu toată familia și consider că fiecare trebuie să știe și să-și amintească întotdeauna de unde vine. Și cînd avem posibilitatea, ar trebui numaidecît să dăm ceva înapoi.
Cu părere de rău, eu nu sînt milionară, nici magiciană, și nu pot să ajut în felul în care aș fi vrut eu, poate, dar mi-a venit această idee de caritate, pentru că, fiind studentă în Germania, eram și eu bursieră la o fundație care se ocupa cu acest gen de concerte.
Noi, studenții, mergeam la spitale, la ospicii, la psihiatrie, în închisori, etc. și cîntam un concert de o oră; dar nu este doar un concert, ci este o conversație între noi și public, și, binefacerea este de două părți. Și studenții primesc un bănișor și, astfel, este ca un fel de bursă, și oamenii care nu pot să mai meargă la concerte, sau nu pot să vină să asculte, primesc ei, la locul lor, o plăcere, această minune a muzicii.
Ca să dau ceva înapoi, ca să încep să dau ceva înapoi în Moldova, vreau foarte mult să încep să fac această fundație acolo. Și sper să se primească.”
Europa Liberă: Ce nevoi aveți ca să creați această Fundație?
Alexandra Conunova-Dumortier: „Prima nevoie este, desigur, nevoia financiară. Am nevoie de sponsori, de oameni cu bunăvoință, care ar vrea să ne susțină, cu puțin, cu mult, nu contează! Dar să știu că, pentru un început, am un pic de bani.
Fiindcă este clar că în Moldova nu vorbim despre sume extraterestre, vorbim despre niște sume mai modeste. Deci am nevoie de oamenii care gîndesc ca mine, de oamenii care vor să ajute și să facă bine în lume.”
Europa Liberă: Cu cine, în mod concret, intenționați să faceți această acțiune?
Alexandra Conunova-Dumortier: „Vom începe cu Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, cu Academia de Arte și Arte Plastice, poate ne vom lărgi și pînă la Școala Rahmaninov și pînă la Colegiul „[Eugen] Coca”… Vom vedea! Dar pentru început voi face în școala în care care am crescut eu cei doisprezece ani, cu profesoara mea dragă Dna [Galina] Buinovschi, că-mi stă foarte mult la inimă!”
Europa Liberă: Cînd intenționați să vă duceți în Moldova?
Alexandra Conunova-Dumortier: „Am venit alaltăieri - sînt acum în Italia pentru un concert [cu Orchestra de Cameră Mahler, la Ferrara] - am fost 24 de ore acasă, și vin în vară. Dar puținul cu puținul,
În Moldova, știți, taelnte se găsesc! …”...
trebuie să găsesc și oameni, fiindcă este o Fundație voluntară; deci nimeni nu primește nici un salariu, nimic. Unicii bani se duc la copii.
Așa că trebuie să face și audiții, să vedem ce copii vin, care formații, duo, trio, voce… Este ceva foarte pasionant și interesant pentru mine și sper să găsim [sponsorizare] fiindcă în Moldova, știți, talente se găsesc!…”
Europa Liberă: Deci proiectul ar fi pentru toamna viitoare, să spunem?...
Alexandra Conunova-Dumortier: „Cum știu că am finanțarea pentru un an – încă nu știu ce sume precise, fiindcă nu știu cîte concerte pe lună ar fi posibil de făcut în Moldova, cîte instituții ar vrea să primească acest dar – vom vedea atunci.
Vorbim de circa 2000 de euro, nu mai mult, pe un an. Că mai sînt și fundații de binefacere care nu au nici un ban și fac binefacere; aceștia nu sînt plătiți pentru concert.
Eu aș vrea ca copiii să aibă burse, fiindcă venind în Elveția și
Copiii să aibă un ban de buzunar, un ban de schimbat părul la arcuș, corzi, note, surdine, tot ce au nevoie...
auzind de la concertmaestrul unei orchestre că el își schimbă corzile [la] toate două săptămîni și eu fiind din Moldova, care îmi schimbam corzile toți anii, sau [la] toate șase luni, am înțeles… Cum noi nu avem posibilitatea de a o face, aș vrea ca copiii să aibă un ban de buzunar, un ban de schimbat părul la arcuș, corzi, note, surdine, tot ce au nevoie…”
Europa Liberă: Vă mulțumesc și să sperăm că apelul Dvoastră va fi auzit cît mai larg în Moldova și grație Europei Libere.
Alexandra Conunova-Dumortier: „Eu sînt sigură! Mulțumesc mult pentru interes.”
