Linkuri accesibilitate

Casa Albă și genocidul armean


Imagine de la Muzeul Memorial al genocidului armean de la Erevan
Imagine de la Muzeul Memorial al genocidului armean de la Erevan

Barack Obama a promis pe când candida la președinție în 2008 să „recunoască genocidul armean”, dar nu va pronunța termenul în discursul său de la 24 aprilie.

Într-o declarație difuzată de Casa Albă cu trei zile înainte de aniversarea unui secol de la masacrarea armenilor din Imperiul Otoman, administrația americană a evitat, marți, folosirea cuvântului ”genocid” pentru a descrie tragedia. Mai multe, într-o relatare a serviciului central de știri al Europei Libere.

Casa Albă a anunțat că șeful administrației prezidențiale, Denis McDonough, și consilierul adjunct pentru securitatea națională, Ben Rhodes, s-au întâlnit marți cu liderii armenilor americani și au discutat despre „importanța acestei ocazii pentru omagierea celor 1,5 milioane de vieți care au fost curmate în acea perioadă oribilă”.

Dar declarația nu folosește termenul "genocid".

Aram Hamparian, directorul executiv al Comitetului Național Armean din America, spune că a fost informat la întrevedere că nici președintele Barack Obama nu va folosi acest cuvânt într-un discurs pe care îl va rosti la 24 aprilie pentru comemorarea tragediei. „Suntem ofensați”, a declarat Hamparian Europei Libere.

„În esență, țara noastră și-a lăsat politica în privința genocidului armean la latitudinea lui Recep [Tayyip] Erdogan, președintele Turciei. L-am lăsat pe el, un lider străin, să ne dicteze ce putem și ce nu putem spune despre această chestiune a drepturilor omului”.

Aram Hamparian este cu atât mai nemulțumit cu cât președintele Obama a promis pe când candida la președinție în 2008 să „recunoască genocidul armean”.

Masacrarea și deportarea armenilor de către turcii otomani sunt considerate drept act de genocid de către mulți istorici și de câteva țări.

Turcia se împotrivește folosirii acestui termen, spunând că numărul armenilor uciși ar fi fost mult mai mic și că aceștia și-ar fi pierdut viața într-un conflict civil, nu într-o operațiune premeditată a guvernului otoman pentru anihilarea minorității creștine din fostul imperiu.

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție în care folosește cuvântul genocid, cauzând reacții furioase în Turcia. Mai devreme, Papa Francisc a declanșat o dispută diplomatică între Vatican și Ankara, după ce a spus, citându-l pe Papa Ioan Paul II și pe Patriarhul Armean că masacrul este considerat „primul act de genocid din secolul XX”.

Casa Albă a spus că oficialii americani „cunosc și respectă faptul că unii speră să audă anul acesta o formulă diferită” și din partea președintelui Obama. „Le înțelegem punctul de vedere, chiar dacă suntem de părere că poziția pe care am avut-o în trecut rămâne cea corectă, atât pentru recunoașterea trecutului, cât și pentru abilitatea noastră de a conlucra cu partenerii regionali ca să salvăm vieți omenești în prezent”, a adăugat un oficial al administrației prezidențiale, într-o aluzie la posibile efecte în relația cu Turcia dacă președintele Obama descrie masacrul de acum 100 de ani drept genocid.

Casa Albă a mai anunțat că ministrul finanțelor, Jacob Lew, va călători în Armenia la 24 aprilie în fruntea unei delegații americane pentru comemorarea tragediei. Din delegație vor mai face parte ambasadorul american la Erevan, Richard Mills, și patru membri ai Congresului.

Secretarul de stat, John Kerry și consiliera pentru securitatea națională, Susan Rice, s-au întâlnit, între timp, cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, la Washington. În declarațiile lapidare de după întrevedere, nici Kerry, nici Cavusoglu nu au menționat Armenia sau aniversarea de pe 24 aprilie. Casa Albă a spus însă că Susan Rice l-a îndemnat pe ministrul turc să facă „pași concreți pentru îmbunătățirea relației cu Armenia și să faciliteze un dialog deschis și franc în Turcia despre atrocitățile din 1915”.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG