Între multele comemorări din aceste zile ale genocidului armenilor din Turcia otomană, în anii Primului Război Mondial, se distinge un proiect muzical multimedia, realizat în Marea Britanie de un respectat cvartet de coarde, Chilingirian Quartet, la inițiativa liderului și violonistului său, Levon Chilingirian, de origine armeană.
Proiectul lansat exact cu o lună în urmă de cvartetul britanic Chilingirian – o formație respectată de muzică clasică, creată în 1971 la Londra – se intitulează „Ilustrată pentru Armenia. 10 cîntece de Komitas pentru centenarul genocidului armean”. Înregistrările au fost efectuate în biserica armeană Sf. Sarkis, Kensington, la Londra, în februarie anul acesta, și au fost postate pe rînd, la fiecare trei zile, pînă astăzi, pe o pagină special creată pe site-ul web al cvartetului. În cadrul proiectului, clipurile video se îmbină cu numeroase fotografii de epocă, sinteze istorice și biografii ale unor personaje culturale reprezentative.
Proiectul a fost creat de cineastul Kevin Laitak, într-o serie de zece clipuri video, fiecare cu un aranjament pentru cvartet de coarde – semnată de Sarkis Aslamzian – al unui cîntec popular armean notat pentru posteritate de cel care este considerat fondatorul, părintele, școlii naționale muzicale armene și unul din pionierii cercetărilor de etnomusicologie, Komitas.
Komitas (1869-1935), preot, muzicolog, compozitor, aranjeur, cîntăreț și director de cor, a strîns în cercetările sale de teren și a transcris peste trei mii de piese de folclor muzical armean, o colecție din care astăzi se mai păstrează 1200.
Corul pe care l-a condus a ajuns pînă în Franța unde a fost elogiat de compozitorul Claude Debussy. În 1910, pentru a scăpa de persecuțiile clerului armean ultra-conservator, Komitas s-a stabilit la Constantinopole.
Asemenea altor mari intelectuali armeni, în aprilie 1915, la declanșarea a ceea ce astăzi este denumit genocidul armean, Komitas a fost arestat și deportat într-un lagăr-închisoare. Deși eliberat relativ repede, compozitorul a suferit un sindrom de stress post-traumatic și de dezordine mentală. Internat într-un spital militar otoman pînă în 1919, la încheierea ostilităților a fost transferat și tratat într-o serie de spitale psihiatrice la Paris, unde și-a va petrece ultimii ani în suferință. Astăzi este considerat un martir și un simbol al genocidului armean.
Un fragment din Hoy Nazan Im, un cîntec de întîmpinare a unui prieten, cules de Komitas, în aranjamentul și intepretarea cvartetului Chilingirian.
Pe pagina site-ului Ilustrată pentru Armenia, liderul cvartetului amintește istoria bunicului său, al cărui nume îl poartă, Levon Chilingirian, dirijor de cor și compozitor, cel care a introdus orga în ceremoniile din biserica armeană, la începutul secolului XX. Levon a plecat de la Baku pentru a se stabili, asemenea lui Komitas, la Constantinopole, unde a fost prins de evenimentele ce au degenerat în genocidul armean. A reușit să scape cu viață, plecînd la Ierusalim și, mai tîrziu s-a stabilit în Cipru, de unde familia avea să emigreze în anii ’60 la Londra.
Nepotul său a studiat vioara la Royal College of Music, unde astăzi este profesor, avîndu-l ca pedagog, între alții, pe unchiul său, și el un remarcabil cunoscut violonist, Manoug Parikian.
Ultimul cîntec postat astăzi pe situl proiectului media, în amintirea genocidului armean, se intitulează Karouna, un cîntec nostalgic de dragoste…
