Politicienii români nu mai vor să fie vulnerabili în fața procurorilor. Li se pare că anchetele Direcției Naționale Antiocrupție (DNA) au mers prea departe, că le-au periclitat carierele și veniturile, iar lucrurile acestea trebuie să se oprească.
Premierul Victor Ponta își încurjează colegii să meragă mai departe și să pună stop acțiunilor anti-corupție.
„Arestarea preventivă ca regulă e o greșeală” declară Victor Ponta, iar cineva „nu trebuie să stea în închisoare pentru că este cumnatul lui Ponta”, mai adaugă premierul român din ce în ce mai enervat de insistența DNA de a-și duce anchetele până la capăt.
Firește că soțul sorei sale nu a fost arestat fiindcă e rudă cu premierul, ci pentru că e bănuit că a fraudat fonduri europene.
În orice caz declarațiile premierului român au dat tonul schimbărilor care se petrec în Parlament, unde zece deputați au depus un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală prin care se reduc instrumentele la care pot apela procurorii în timpul anchetei.
Astfel, folosirea denunțurilor va fi limitată, arestarea preventivă nu va mai putea fi folosită cu ușurință în cazurile de corupție, termenele de prescripție a faptelor de care în genere sunt acuzați politicienii vor fi reduse.
În schimb se introduce o nouă infracțiune, abuzul de putere al al organelor judiciare precum și pedeapsa cu închisoarea pentru procurori.
Procurorii au devenit ținte pentru parlamentari, care se arată gata de orice pentru a le tăia din prerogative și pentru a-i aduce în stadiu de victime ale sistemului politic.
Chiar premierul insista acum două săptămâni că procurorul n-ar mai trebui să fie inclus în tagma magistraților, tocmai fiindcă statutul de magistrat îi asigură independența față de zona politică.
Peste 70 de parlamentari se află în diferite faze de cercetare, fiind acuzați de fapte de corupție.
Aceștia, dar și alții care se simt în pericol vor accepta în cele din urmă modificările propuse de cei zece.
Dintre cei zece inițiatori ai schimbărilor Codurilor, Penal și de Procedură Penală, nouă sunt de la PSD și unul de la minorități: patru dintre ei au dosare penale.
Premierul susține însă că nu este vorba despre un proiect al socialiștilor. Balansul său între discursul pe care-l ține la Bruxelles, cerând ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare și cel din interior în care se revoltă împotriva arestului preventiv și al reținerii cumnatului său este tot mai evident, inclusiv pentru oficialii europeni.
Nu doar Victor Ponta și PSD își doresc punerea la colț a procurorilor, ci și noul și marele PNL, care tinde să accepte în tăcere ceea ce se întâmplă.
Doar marile puteri europene mai pot salva România de puterea parlamentară care tinde să se transforme în tiranie și să blocheze justiția.
Regimul incompatibilităților a căzut miercuri în Camera Deputaților, dându-le voie primarilor să facă parte din Consiliile de Administrație ale companiilor publice.
O măsură cerută și de președintele Klaus Iohannis care a scăpat cu greu de acuzațiile Agenției Naționale de Integritate.
Ambasadele Germaniei, Marii Britanii și Statelor Unite au reacționat deja la intențiile parlamentarilor români, ceea ce nu înseamnă neapărat că lucrurile se vor schimba.
