„Purificarea instituţiilor de stat şi restabilirea cât de cât a încrederii societăţii în moralitatea politicienilor este prioritatea numărul unu...”

De ceva timp se vorbește despre calitatea politicienilor de a crea conflicte și de a scinda în ultimă instanță poporul. Despre politica dezbinării sau dezbinarea ca formă de coexistență a cetățenilor din Moldova vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Jocul duplicitar al celor de la guvernare, dar și al celor din opoziție reprezintă o formă, însă și o cauză a divizării societății moldave. Și problema identitară mai scindează populația. Sunt câteva opinii culese pe străzile din Cahul.

– „Dacă luăm după Constituţie şi după documente, acte suntem moldoveni. Dacă luăm după istorie, ne considerăm români, în funcție după ce criterii divizezi oamenii. Aici nu cred că ar trebui să existe certuri şi incertitudini, dar la nivel de pro-stânga, pro-dreapta, venind după un sistem comunist şi văzând că cel nou nu prea face schimbări majore, lumea şi-a pierdut încrederea şi în cel nou, şi în cel vechi, şi în alianţa aceasta care înainte de alegeri nu s-a spus că ar fi...”

Europa Liberă: Este o alianţă minoritară care guvernează. Comuniştii doar acordă sprijin.

– „Da, acordă sprijin. În general cetăţeanul a votat pentru integrarea europeană, dar nu pentru ceea ce se întâmplă în ţară. De aceasta cred că lumea şi-a pierdut încrederea. Şi tineretul, şi toţi şi-au pierdut încrederea, în viitorul european nu cred.”

Europa Liberă: Şi voi, tinerii, acum în ce credeţi? Ce idee naţională poate să apară, astfel încât să facă mai unită societatea din Moldova?

– „Cred că ar trebui să vină o conducere nouă. Pentru Moldova ar trebui un conducător străin, dacă ar fi aceasta posibil, ar trebui. Pentru că moldoveanul nu prea ştie să conducă.”

– „Nu neapărat aceasta. Ideea e că atâta timp cât vor persista rădăcinile corupţiei, birocraţiei niciodată nu va fi regulă. Sunt tineri cu motivaţie suficientă, cu creativitate, dar ei pot lupta până la un moment, se dezamăgesc, ajung la concluzia că nu merită să-ţi iroseşti întreaga viaţă pentru nişte oameni cărora nu le pasă şi care sunt împotriva ta, nu toţi, sunt suficienţi. Cred că voi alege calea mai uşoară şi mai confortabilă pentru mine ca să fiu fericită şi atâta timp cât voi putea contribui la o schimbare o voi face, dar nu mă voi sacrifica, pentru că aici predomină cu totul alte valori.”

– „E sărăcie în ţară. Sărăcia dezbină. Fiecare se gândeşte cum să supravieţuiască.”

Europa Liberă: Politicienii au divizat societatea?

– „Clar că au divizat-o. S-au ales cei bogaţi de o parte, cei săraci de altă parte.”

Europa Liberă: Şi vectorul politicii externe a scindat societatea? Unii vor cu Estul, alţii vor cu Vestul.

– „Şi aceasta tot aşa. Unii vor cu Rusia, unii vor cu Europa.”

Europa Liberă: Cine îi solidarizează, cum se creează această armonie în societate?

– „Aceasta nu pot să spun.”

Europa Liberă: Ce idee naţională poate să apară ca moldovenii să zică că sunt uniţi?

– „Aşteptăm să vină forţe noi la putere. Mişcarea Civică, de pildă, se socoate ultima forţă la care mai poate spera Moldova. Aşteptăm să fie o unire. Mitingul de pe data de 16 dă dovadă că moldovenii se unesc. Aşteptăm susţinere de la România.”

– „Desigur că de la România. Altcineva cine ne va ajuta? Nu are cine. Rusia niciodată nu a fost susţinătoarea Moldovei, ei doar ne-au asuprit toată viaţa.”

– „Rusia ne dă câte un os din când în când, dar Europa ne susţine. Curând va fi şi unire.”

Europa Liberă: De ce moldovenii nu sunt uniţi? De ce atâta dezbinare în societate?

– „Sistema politică e împărţită şi părerile oamenilor sunt diferite şi deja şi ei sunt împărţiţi în idei.”

Europa Liberă: Politicienii divizează societatea?

– „Sistema politică divizează societatea şi cultura, şi statutul social.”

Europa Liberă: Şi cetăţeanul de ce se lasă dezbinat? E manipulat, nu înţelege adevărul?

– „Nu are curajul să-l spună. Oamenii din alte state ies la proteste cu inima deschisă pentru a schimba ceva, dar la noi este frică, pentru că e cumetrism şi oamenilor le este frică să vină să-şi spună părerea.”

Europa Liberă: Şi atunci rămân pe baricade diferite?

– „Da. Chiar se întâmplă şi în familie să fie pe poziţii diferite şi să fie certuri că unul susţine un partid, celălalt susţine alt partid. Cred că o situaţie mai bună la nivel politic şi economic ar armoniza relația între oameni.”

Europa Liberă: Această armonie se clădeşte pe încrederea în guvernanţi, în clasa politică?

– „Modul acesta dezbinat vine din cultură, mentalitate.”

– „E lipsă de credinţă statornică.”

Europa Liberă: Credinţă în cine şi în ce?

– „În Dumnezeu. Lumea deja se axează doar pe material. E lipsă de spiritualitate şi de credinţă în valorile spirituale, morale. Pentru că atunci când nu credem în ceva se creează un disconfort. Aceasta tot cred că ar duce la dizarmonie în societate. Oamenii mai uşor critică decât să schimbe ceva.”

***

Deputat în primul Parlament al Moldovei independente, Vladimir Solonari, care astăzi lucrează profesor universitar la o universitate din Florida, Statele Unite ale Americii, regretă că dezbinarea nu este stopată. Și, așa cum spune el, nu se cunoaște când va fi un nou moment de evaluare a armoniei în țară.

Vladimir Solonari: „Din păcate, dezbinarea continuă și, în mare parte, lucrul acesta se datorează influenței nefaste a politicii duse acum de Putin, regimului Putin din Rusia, care a devenit foarte naționalist din acesta dur, acerb și agresiv și toată vremea încinge spiritele, ceea ce nu era în anii ʾ90. Totul trebuie luat în comparație.

O perioadă oarecare guvernul de la Moscova se comporta cam în limitele dreptului internațional, mai mult sau mai puțin, dar cu o oarecare decență. Însă ceea ce acum se întâmplă este fără precedent, în perioada de după război, în afară de perioada stalinistă, când parcă nici legea internațională nu există, tratatele și declarațiile semnate nu reprezintă nimic. Din cauza aceasta cred că și spiritele sunt atât de incitate.

Propaganda rusească acum insistă pe ideea de conflict ireconciliabil între Occident și Rusia și pune întrebarea în felul următor: tu ești sau cu rușii, sau cu Occidentul. Sigur că aceasta contribuie într-o măsură foarte mare la dezbinare în Republica Moldova. Când citesc diferite comentarii pe internet, se vede clar ce vorbește lumea: iată, cei care sunt pro-Occident, pro-Europa sunt oameni moral corupți, că europenii ne vor numai răul, dar rușii sunt buni ș.a.m.d. Și sigur că toată vorbăraia aceasta este foarte provocatoare.”

Europa Liberă: Cetățenii spun că politicienii poartă cea mai mare vină pentru această scindare a societății. Și acest vector al politicii externe divizează societatea pentru că o parte din clasa politică încearcă să convingă Moldova și moldovenii că vor trăi bine dacă se apropie de Federația Rusă. Altă parte, și din guvernanți, și din cetățeni spun că văd viitorul Moldovei alături și împreună cu cei din Uniunea Europeană. Dispare acest liant în societate. De ce ar trebui vectorul politicii externe să divizeze societatea?

Vladimir Solonari: „Eu puțin altfel privesc acest lucru. Dumneavoastră vorbiți

de rolul pe care politicienii îl joacă, dar politicienii, în mare parte, răspund la acele dispoziții care există în societate. Presupunem, dacă vectorul acesta rusesc acerb antioccidental nu era susținut de o mare parte a societății, atunci nici politicienii nu puteau să dezvolte această idee pentru că nu era populația care să voteze pentru dânșii și nici nu ajungeau în Parlament.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră credeți că un simplu cetățean înțelege ce înseamnă o apropiere de Rusia și o altă apropiere de Uniunea Europeană, avantaje, beneficii, dezavantaje?

Vladimir Solonari: „În afară de politicieni și în afară de simpli cetățeni, trebuie să mai existe și intelectuali, și învățători, și comentatori, și ziariști care ar trebui să explice situația aceasta societății.

Că foarte mulți oameni care scriu, care vorbesc, care apar la televizor nu își îndeplinesc misiunea lor de a explica lucrurile, de a potoli spiritele. Umblă cu cuvântări iresponsabile care mai mult ațâță spiritele decât le potolesc.

Da, politicienii contribuie la chestia aceasta, dar nu trebuie să uităm și de alți oameni, nu trebuie să uităm nici de istorici, nici de intelectuali, scriitori. În mare parte, societatea ca atare trebuie să învețe cum de trăit în situație de armonie, decât de divizare. Fără această învățătură, fără această experiență, fără acumularea ei nu cred că se poate construi o societate durabilă.”

Europa Liberă: Vedeți că nimeni aproape că nu mai are răbdare să asculte argumente pro sau contra până la capăt. De fapt, nici nu ai început bine o propoziţie că imediat poţi fi depistat într-o fază incipientă ca făcând parte dintr-o tabără sau din alta.

Vladimir Solonari: „Este corect. Eu trăiesc în Statele Unite deja de 15 ani, trăiesc mai mult în Florida. Florida este un stat care în timpul Războiului Civil din secolul XIX aparţinea Confederaţiei, adică cei care au fost împotriva guvernului federal. Probabil nu mă veţi crede, dar aşa este, consecinţele, ramificaţiile acestui război se mai simt şi actualmente, deci, divizarea există şi în America, în special în sud, la republicani, conservatori, liberali şi lumea nu prea ascultă, o parte pe alta. Dar care e diferenţa?

Diferenţa este în instituţiile statului, în legi, în judecătorii, lumea crede că, dacă

s-a votat, legea trebuie urmărită şi dacă cineva o încalcă este arestat, pus la dubală, cum se spune. La noi legea nu se aplică, nu e respectată, lumea nu crede că instituţiile statului funcţionează şi nu crede în cei de la putere. Nimeni nu crede în nimeni. Lipsa aceasta de încredere reciprocă este un foarte mare cusur al societăţii moldoveneşti. Şi nu este numai între populaţie şi elită, este şi între oameni, toţi se înjură unii pe alţii.”

Europa Liberă: Lipsa unei idei naţionale face ca Moldova să rămână dezbinată?

Vladimir Solonari: „Aceasta este, dar mai este şi o problemă la un nivel mai de jos: fiecare împotriva la fiecare.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi dumneavoastră că Moldova rămâne uneori dezbinată şi pe criterii etnice? Se zicea că unitatea prin diversitatea ar prinde mai degrabă rădăcini.

Vladimir Solonari: „Corect. Dar este foarte important de a vedea nuanţele. La noi reiese că e sau alb, sau negru, dar în multe cazuri nu este nici negru, nici alb, ci este gri şi e o altă culoare. De exemplu, se vorbeşte acum, de 9 Mai, de victoria cea mare ş.a.m.d., parcă tu eşti pentru Rusia sau împotrivă. Războiul acela a fost atât de tragic, dar şi atât de complicat, a avut atât de multe aspecte, oamenii credeau în lucruri diferite, luptau, sufereau. Şi nu au fost

numai eroi şi, cum se spune, acei răi, au fost şi oameni, pur şi simplu, victime, care au vrut să se ajusteze la condiţiile care se schimbau întruna. Trebuie de văzut toată istoria aceasta, cu mai multe nuanţe şi cu mai puţină patimă.

La noi de parcă două tabere se luptă unii împotriva altora, în mare parte din cauza nivelului de cultură scăzut şi a imposibilităţii ca oamenii să vorbească mai puţin părtinitor şi cu mai mult discernământ la detalii. Aici au o mare vină şi istoricii, şi intelectualii din Republica Moldova ca unii să se poată înţelege cu alţii, să vadă realitatea în toată complexitatea ei. Nu este uşor, dar este posibil.”

Europa Liberă: În ce condiţii poate fi vorba despre o Moldovă unită, despre solidaritate, despre armonie în societate?

Vladimir Solonari: „Cred că la momentul actual purificarea instituţiilor de stat şi restabilirea cât de cât a încrederii societăţii în moralitatea politicienilor şi a clasei politice este prioritatea numărul unu, fără de care nu se poate niciun fel de progres. Se vorbeşte de lupta cu corupţia, dar nu se face nimic. Uitați-vă, România a devenit un fel de model pentru statele din Europa de Est. Din ce cauză chiar cei care au fost atât de mari antiunionişti deja au început să vorbească în Republica Moldova că „mai bine să ne unim cu România ca să luptăm cu corupţia, altfel nu putem face nimic cu corupţia”.

Noi am ajuns la situaţia în care lupta cu corupţia este cel mai important moment, cea mai mare prioritate pentru Republica Moldova, restabilirea încrederii în instituţiile publice. Acesta este un prim-pas. Şi pe urmă mult va depinde şi de biserică, şi de intelectuali, şi de ziarişti, de toată societatea, ca să devină discursul politic, viaţa politică în Republica Moldova mai curată şi mai cu simţ, mai cu tâlc, nu numai lupta aceasta acerbă între diferite tabere ireconciliabile.”

Europa Liberă: Dezbinarea teritorială face ca statul Moldova să fie vulnerabil?

Vladimir Solonari: „Da. Dar la momentul actual nu cred că aceasta trebuie să fie prioritate. În Transnistria situaţia este şi mai grea, economic ei depind totalmente de Rusia.”

Europa Liberă: Rusia vrea o Moldovă puternică, o Moldovă unită sau din contra, vrea o Moldovă dezbinată?

Vladimir Solonari: „La momentul actual regimul lui Putin nu poate fi crezut în nimic. Regimul lui Putin este un regim provocator.”

Europa Liberă: Şi nu vrea o Moldovă unită, puternică?

Vladimir Solonari: „Nu numai o Moldovă unită nu vrea, nu vrea nici o Ucraină puternică, nici Belarus puternic. El vrea să domine acest spaţiu şi domină în forma cea mai primitivă, de forţă, nu prin diplomaţie delicată, cum uneori se explică, nu, de forţă, cu ameninţări. Adică, este un regim foarte agresiv şi foarte primejdios, de aceea eu nu cred că acum guvernul Republicii Moldova trebuie să privească problema transnistreană ca problema numărul unu.

Problema numărul unu acum este societatea care trăieşte sub guvernarea de la Chişinău. Şi dacă se poate aici de făcut cât de cât progrese, acesta ar fi cel mai corect curs de urmărit.”

***

Fostul consilier prezidențial, Victor Grebenșcicov, originar din Siberia, dar stabilit în Republica Moldova, de mult timp, posedă foarte bine limba română. Despre ce îi dezbină și despre ce îi unește pe cetățenii Moldovei am discutat și cu el.

Victor Grebenșcicov: „Ce-i uneşte? Faptul că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, că trăiesc aici şi mulţi aparţin la etnia majoritară. Şi un lucru foarte important care îi uneşte mai pe toţi este religia creştină ortodoxă.”

Europa Liberă: Şi ce-i dezbină?

Victor Grebenșcicov: „Lupta politică, diferite opţiuni geopolitice. Şi această dezbinare, cu părere de rău, este destul de profundă.”

Europa Liberă: Vă explicaţi în vreun fel faptul că moldovenii au ajuns să fie într-atât de divizaţi, când e vorba încotro Moldova: cu Estul sau cu Vestul?

Victor Grebenșcicov: „Nu mă miră, pentru că şi-au lăsat amprenta şi cei aproximativ 175 de ani de aflare sub dominaţia politică şi lingvistică, culturală rusă şi mulţi oameni, în special intelectualii, înţeleg că Moldova şi România sunt două ţări surori şi că despărţirea lor nu a fost legitimă de-a lungul istoriei. Şi, bineînţeles, este greu de a apropia aceste tabere imediat.

În afară de aceasta, sunt diferite doctrine politice pe care le împărtăşesc cetăţenii Republicii Moldova. Și această perioadă grea de tranziţie lungă care îi obligă pe oameni să lupte pentru existenţă şi într-o anumită măsură îi face pe cetăţeni concurenţi pentru supravieţuire.”

Europa Liberă: Dezbinare etnică există în Republica Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Această dezbinare nu a fost de-a lungul istoriei, diferite etnicii au locuit în pace, cu mici excepţii, de exemplu, pogromul din 1903. Dar, iarăşi, cu părere de rău, această dezbinare acum devine mai profundă şi ne apropiem de situaţia care a fost în Ţările Baltice. Adică se creează două comunităţi paralele, care comunică puţin între ele, divizate din punct de vedere lingvistic şi de mentalitate.”

Europa Liberă: Dar cum să înţeleagă moş Ion, mătuşa Maria că Moldova e mai bine să trăiască cu Estul sau cu Vestul?

Victor Grebenșcicov: „Cred că argumentul material este cel mai puternic, dar şi aici apare o situaţie ciudată, când unii adepţi ai unionismului spun că în România pensiile şi salariile sunt de câteva ori mai mari decât în Republica Moldova, acest argument nu este auzit de mulţi oameni despre care aţi vorbit. Adică, rămâne o anumită încăpăţânare, anumită mândrie de a fi localnic şi rămân stereotipurile istorice, România este privită aşa cum a fost în perioada interbelică, dar foarte multe lucruri s-au schimbat. Şi este ciudat că despre germani de acum lumea şi-a schimbat opinia, nimeni nu mai vorbeşte că Germania este în prezent la fel cum a fost în perioada nazistă, dar în privinţa României aceste stereotipuri se schimbă foarte încet.”

Europa Liberă: Aveţi o explicaţie?

Victor Grebenșcicov: „Eu odată i-am spus Leonidei Lari că oamenii care au fost ucişi, iată într-o familie a fost ucis unul, despre acest fapt se uită mai repede decât despre un om care a fost într-o anumită măsură maltratat, înjosit. Și acele abuzuri ale administraţiei româneşti rămân mai mult timp, pentru că aceşti oameni au trăit mult timp după ce au suferit aceste nedreptăţi, în timp ce oamenii care au murit în perioada foametei ori care au fost represaţi, au fost ucişi, au fost, cu părere de rău, deseori uitaţi. Şi astfel, aceste opinii despre România persistă mai mult decât despre acele orori care au fost făcute în perioada comunistă.”

Europa Liberă: Şi dezbinarea teritorială face Republica Moldova să rămână un stat vulnerabil. Se creează impresia că cetăţeanul de la Grigoriopol nu mai trăieşte cu preocupările celui de la Orhei sau cel din Comrat, din Congaz nu mai este interesat de ceea ce se întâmplă la Străşeni sau la Ungheni.

Victor Grebenșcicov: „Da, aşa este. Şi a crescut deja o generaţie care priveşte Moldova din Transnistria ca la nişte străini, care nu cunosc limba, au cu totul altă educaţie. Și este o problemă serioasă pentru reunificarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi care sunt politicile statului ca această ţară să fie un tot întreg?

Victor Grebenșcicov: „Trebuie să fie o diplomaţie foarte puternică şi economie puternică. Pentru că în caz dacă oamenii aici vor trăi cu mult mai bine decât în Transnistria, mulţi oameni vor renunţa la opiniile lor, vor opta pentru Moldova unită.”

Europa Liberă: Dar liderii de la Kremlin vor să vadă o Moldovă puternică, unită?

Victor Grebenșcicov: „Eu nu sunt lider de la Kremlin, nu ştiu dacă vor să o vadă puternică. Dar aş spune că Rusia oficial ar vrea să aibă o Moldovă unită, pentru că atunci situaţia politică aici s-ar schimba radical. Dacă acum, după rezultatele alegerilor, situaţia e aproape 50 la 50, dacă s-ar realiza această unire, forţele pro-ruse ar deveni cu mult mai puternice şi ar domina, cel puţin câteva decenii, toată ţara.”

Europa Liberă: Ce înseamnă o dominaţie rusă?

Victor Grebenșcicov: „O dominaţie rusă înseamnă orientarea pro-rusă, adică un comportament asemănător Armeniei, în mare măsură Belarusului, Kazahstanului, adică o îndepărtare de Uniunea Europeană şi de Statele Unite.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii acestui stat îşi pot decide soarta de unii singuri?

Victor Grebenșcicov: „Trec cinci-şase luni şi zeci de mii de oameni protestează contra acestei puteri. Adică, mulţi oameni nu participă la alegeri, ori aleg influenţaţi de diferite daruri şi este ce este. Pe urmă văd că acest Parlament nu este bun pentru ei, dar îl pot schimba doar peste patru ani.”

Europa Liberă: Şi atunci cetăţenii Republicii Moldova dau dovadă că dezbinarea este genetică?

Victor Grebenșcicov: „Nu aş fi aşa de categoric că este genetică, dar la moldoveni totuşi dezbinarea este cu mult mai mare decât la alte popoare. Faptul că în prezent Moldova istorică s-a împărţit în trei entităţi, adică cele opt judeţe din România, Republica Moldova şi autoproclamata republică moldovenească nistreană, vorbeşte despre multe.”

Europa Liberă: În ce condiţii poate fi vorba despre o Moldovă integră, o Moldovă unită, o Moldovă prosperă, o Moldovă care ştie ce vrea?

Victor Grebenșcicov: „Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că de ei în primul rând depinde soarta lor, să fie responsabili, să participe la alegeri, să facă o alegere conştientă, să respecte pe cel care are altă opinie.”

Europa Liberă: Credeţi că cei care reprezintă clasa politică din Republica Moldova trăiesc mai degrabă după principiul dezbină şi condu?

Victor Grebenșcicov: „Mulţi politicieni se gândesc puţin la cetăţenii ţării, dar se gândesc mai ales la profitul lor şi este un lucru foarte regretabil. Iată, chiar scandalul cu acest furt de bani, un furt uriaş, extraordinar vorbeşte despre multe. Această iresponsabilitate, bineînţeles, creează mari probleme pentru ţară. Şi ar fi bine ca oamenii care se ocupă cu businessul să se implice mai puţin în politică, întrucât concrescența celor două activităţi duce la dezastru, desigur.”

Europa Liberă: Domnule Victor Grebenșcicov, înainte de a pune punct aceste discuţii, vreau să vă întreb dacă rămâneţi optimist când vine vorba despre o armonie, despre crearea unui liant între cetăţean şi politician, despre trăirea în armonie a rusului, ucraineanului, românului, găgăuzului, moldoveanului? Există o asemenea perspectivă pentru ţară şi cetăţenii ei?

Victor Grebenșcicov: „Fără îndoială, această perspectivă există, altfel nu trăiam aici. Sunt optimist şi sper că oamenii vor găsi odată şi odată limbă comună. Şi criticând actuala putere, criticând actuala stare de lucruri din Republica Moldova, nu trebuie să uităm că noi totuşi am progresat mult în anii independenţei. Omul devine tot mai liber, nu se mai teme şi libertatea omului este pentru o fiinţă cel mai de preţ lucru.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi venit cu mulţi ani în urmă să locuiţi şi să munciţi în Republica Moldova. Felul cum gândeşte Victor Grebenșcicov se aseamănă cu ceea ce gândesc conaţionalii dumneavoastră, minoritatea rusă din Republica Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Vreau acum să mă refer şi la altă accepţiune a cuvântului moldovean ca și comunitate etnică şi vreau să spun că din acest punct de vedere ruşii din Republica Moldova sunt cu mult mai solidari. Deci, activiştii ruşi cunosc opiniile mele, dar oricum continuăm să colaborăm, ne strângem mâna şi respectăm opinia fiecăruia. Adică fiecare naţiune, fiecare comunitate civilă trebuie să fie solidară, atunci ea va obţine succese.”

***

Fostul consilier prezidenţial Constantin Oboroc, ex-deputat al poporului din URSS, fost vicepremier, răspunde la întrebarea cine îi dezbină pe trăitorii din țară.

Constantin Oboroc: „Cine ne-a dezbinat pe noi? Au fost influenţe din exterior în primul şi în primul rând. Noi nu am avut capacitatea să ne protejăm pe direcţiile mai ascunse de ochii lumii, din păcate, pentru că în serviciile de informaţie de pe atunci, în KGB-ul care peste noapte, din KGB-ul Uniunii Sovietice a devenit KGB-ul nostru, al unui stat independent, nu am avut oameni devotaţi acestui pământ, acestui popor.

Noi am avut mult-mult timp oameni care au lucrat pentru serviciile Kremlinului, transformate din servicii ale Kremlinului în serviciile secrete ale Federaţiei Ruse. În mod general, am fost influenţaţi din exterior de state mai puternice, de ţări mult superioare faţă de noi. Aceasta a avut un impact foarte puternic asupra a ceea ce s-a întâmplat în teritoriu şi consecinţele se trag, în mare măsură, de atunci.”

Europa Liberă: Domnule Oboroc, dar de ce se lasă cetăţeanul să fie dezbinat? Pentru că sunt dezbinaţi în familie, în şcoală, în societate, în politică, în afaceri, în diasporă. Toţi se ceartă pentru avere, pentru pământ, pentru funcţii politice, pentru tron, pentru orice.

Constantin Oboroc: „Noi nu am fost în stare să ne schimbăm regulile de joc politic astfel încât, ajunși la selectarea oamenilor, să alegem pe cei mai buni dintre cei mai buni, care să ne conducă statul acesta. Noi ne-am pomenit cu un ciur spart. Cum se vorbea la Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, când se spunea să alegem grâul de neghină, ciurul care trebuia să aleagă lumea la conducere este spart de câteva mâini ale unor barosani mai bănoşi, nişte mâini păroase. Ei şi-au băgat pumnii şi au spart ciurul acesta şi cern, ce se opreşte printre degetele lor pe aceia îi pun la putere. Şi noi ce vedem în ciurul acesta? Vedem o figură din trei degete mulţi-mulţi ani.

Şi atunci apare întrebarea de ce nu suntem în stare să ne ridicăm, să schimbăm regulile de joc astfel ca ciurul acesta să fie ciur integru şi sănătos, prin care noi, în văzul lumii, să alegem oamenii competenţi, devotaţi, specialişti, oameni curaţi. Azi totul se cumpără.”

Europa Liberă: Există oameni care s-ar înhăma la căruţa ţării să tragă statul acesta înainte? Că, de altfel, toţi trag în toate direcţiile, distrugând acest stat.

Constantin Oboroc: „Toată lumea democratică, ţările europene, ţările continentului american, ţările cele mai progresive au cel mai mare nivel de democraţie, care începe din partidele politice. Avem noi azi veritabila şi adevărata democraţie în partidele politice? Să fim serioşi, și copiii ştiu că partidele sunt în buzunarele liderilor şi ceea ce va spune liderul sau cel care finanţează partidul, aceasta va fi în partide.

De fapt, ţara aceasta e condusă de o mână de oameni, îţi ajung degetele de la o mână să spui cine conduce ţara, restul se învârt în jurul lui. Vă dau o pildă. La începutul lunii aprilie a avut loc în Palatul Naţional o adunare a primarilor, cam o mie şi ceva de primari au fost adunaţi acolo. Intră preşedintele partidului, a văzut o ţară întreagă, eu am rămas tablou, începe să se salute cu primarii de acolo şi la un moment dat îi bagă unuia mâna în păr şi îl gudură ca pe un căţeluş de curte. Am rămas tablou. Această scenă demonstrează cine sunt primarii în faţa unui lider de partid, oamenii care muncesc în teritorii, care varsă sudoare, se zbat. Şi până la urmă cu ce ne alegem?

Culegem roadele nazurilor şi mânzelor, rânzelor umflate ale liderilor de partid, aici e buba. Dar dacă noi am face ca în norma constituţională să fie scrisă foarte clar modalitatea de alegere a puterii prin cabina de vot la toate partidele,

să fie normă constituţională: toţi de jos până sus se aleg în cabina de vot, în mod secret şi fără procese verbale de la alegerile secrete să nu fie înregistrat partidul. Să vedeţi cum se schimbă atitudinea. În toate partidele sunt oameni competenţi, devotaţi, specialişti, care cu trup şi suflet vor să schimbe ţara. Dar ce folos, dacă toţi se izbesc de nazurile şi aroganţa liderului de partid? Totul aici se ciocneşte, este ca un zid.

Dacă lucrul acesta s-ar întâmpla, dacă ar vedea această fi revolta populară, băieţii, oamenii care stau în frunte la mişcarea aceasta, ar înţelege că următorii paşi trebuie făcuţi în direcţia de a schimba fundamental modalitatea de a creşte puterea în ţara aceasta, atunci putem vedea un viitor. Fără aceasta sunt foarte puţine şanse să se schimbe lucrurile. Să punem întrebarea aşa: ei bine, s-or schimba, să-i schimbe pe toţi, ceea ce a cerut Platforma „Dreptate şi Adevăr”, da, îi schimbi pe toţi, apare însă întrebarea cine îi schimbă. Sunt oameni puşi prin concurs, puşi la vedere, sunt cei mai buni dintre cei mai buni specialişti. Are cineva încredere în mecanismul acesta? Nu are nimeni încredere, fiindcă ştiu că sunt aceeaşi oameni care au condus şi vor conduce în continuare. Şi este păcat că noi lucrurile acestea nu le vedem şi nu le spunem.”

Europa Liberă: De ce la alte naţiuni, la alte popoare se vede că unul pe altul se ajută, suferă unul pentru celălalt, se bucură pentru reuşitele celuilalt, sunt uniți împotriva duşmanilor? Chiar Dumnezeu să nu le fi dat moldovenilor asemenea dar pe această palmă de pământ?

Constantin Oboroc: „Noi nu putem vorbi aşa, că nu avem darul acesta, la noi a existat din vremuri în satele noastre, în cătunele noastre, din neam în neam s-a transmis. Suntem un popor blând, binevoitor cu vecinii, cu neamul, cu rudele, aceasta a fost dintotdeauna. Dar ceea ce astăzi avem sunt consecinţele faptului că oamenii, care s-au aflat la putere în ultimii 20-25 de ani, nu s-au uitat la lucrurile care stau la baza, la temelia unei vieţi democratice veritabile, aidoma celor care există în ţările care au prosperat şi prosperă astăzi.

Se vor schimba, vor schimba guvernele, unii se vor schimba pe alţii, dar important este ca ţara aceasta să fie aşezată aidoma unui tren: cum îl aşezi pe şine, uite care e direcţia, restul în funcţie de cum veţi da din coate, veţi schimba locomotive, maşinişti, dar direcţia şi drumul acesta este al nostru. Mi se pare că aceasta ar trebui să facem.”

Europa Liberă: Și care e ideea naţională în jurul căreia ar putea să se unească tot mai multă lume?

Constantin Oboroc: „Ideea naţională este că trebuie bucata aceasta de pământ, atâţia câţi suntem şi cum suntem noi, să punem mână de la mână şi să-i ridicăm în primul rând pe cei mai buni dintre cei mai buni în văzul nostru ca să ne conducă, să guverneze ţara aceasta mică. Să aduc o pildă. Oamenii fără carte de pe timpuri din satele noastre mergeau la măsuratul oilor. Ce era măsuratul oilor într-un sat? Se adunau oamenii în jurul stânei, fiecare îşi mulgea oile lui şi în văzul tuturor se ridica un gospodar, măsura şi spunea: „Ai o găleată şi atâtea cupe”, se respecta lucrul acesta toată vara, nimeni nu avea nicio problemă. Și nu-i trecea nimănui prin cap să schimbe ordinea aceasta. De fapt, îţi măsurai munca ta, atitudinea ta faţă de oaia care te hrăneşte. Şi nimeni nu îndrăznea să schimbe ordinea aceasta. Aidoma acestor oameni, dacă s-ar face alegerea absolut directă şi în văzul lumii, fără bani, fără mizeria aceasta de milioane aruncate aiurea.”

Europa Liberă: Domnule Oboroc, şi dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, situaţia se schimbă în bine?

Constantin Oboroc: „Nu cred că se schimbă. Trebuie să se ridice o forţă care să spună lumii clar: „Oameni buni, noi vrem să schimbăm regulile jocului politic în ţara aceasta pentru a face aceasta, aceasta”.

Sunt câteva probleme fundamentale în ţara aceasta, care trebuie schimbate. În primul rând, democratizarea reală a partidelor politice, toate să petreacă alegerea aceasta, de jos până sus, să ştie că liderul partidului politic trebuie să

aplece urechea. Ideile, soluţiile trebuie să vină de la echipa de oameni care gândeşte, care cântăreşte, oameni care generează ideea, care aduc o decizie şi la care liderul este obligat să se supună. Să nu vină liderul să bată cu pumnul în masă: „Eu plătesc, eu conduc. Partidul e al meu, ştampila e la mine, banii sunt ai mei, veţi face ce spun euʾ.”