Grecia se află din nou în pragul falimentului și cu un picior afară din zona euro deși luni, după reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, s-a vorbit despre „progresele” făcute de Atena, dar și despre faptul că mai este nevoie de timp. Un rezumat al relatărilor agențiilor de presă.
Guvernul grec mai are nevoie de timp pentru a adopta și aplica reforme care să justifice eliberarea ultimei tranșe de 7.2 miliarde de euro din creditul de 240 de miliarde de euro, acordat de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.
Guvernul Tsipras, prin între timp foarte cunoscutul său ministru de finanțe Yanis Varufakis, avertiza luni la Bruxelles că Grecia nu mai are rezerve și fără ultima tranșă din creditul internațional ar putea opri plățile: „Nu are rost să ne ascundem după degete, situația lichidităților este dramatică„ a subliniat Varufakis.
În același timp s-a aflat că Grecia a plătit Fondului Monter Internațional 650 de milioane de euro, încă o parte din dobânda datorată FMI. Plată care a mărit, pentru moment, credibilitatea financiară a Greciei pe piața internațională. Dar numai temporar.
În iunie expiră termenul pentru acordarea ultimei tranșe de credit european. Atena ar putea să piardă peste șapte miliarde de euro, zona euro ar putea să piardă pentru prima dată o țară membră.
Ca de multe ori în cursul dramei financiare elene, Atena și creditorii caută o soluție de compromis, care nu va rezolva lucrurile pe termen lung, dar va da guvernului elen șansa de a începe să pună în aplicare reformele dureroase cerute de creditori, între altele reducerea pensiilor sau a birocrației. Reforme care contrazic total platforma pe care a fost ales noul guvern Tsipras.
În aceste condiții a apărut luni la Bruxelles ideea unui referendum, susținută de ministrul de finanțe german Wolfgang Scheuble: „Ar putea fi șansa grecilor de a decide dacă acceptă reformele necesare sau aleg altă cale”, declara între altele Scheuble la Bruxelles. În 2011, într-un moment de vârf al crizei financiare, premierul de atunci al Greciei, George Papandreou a propus și el organizarea unui referendum, dar Berlinul și Parisul l-au convins să renunțe. Pentru a evita situația în care guvernul nu ar mai avea mandatul electoratului de a aplica reformele necesare pentru depășirea crizei.
Anul trecut, votul acesta a venit totuși, este adevărat nu într-un referendum, dar prin votul pentru Tsipras și partidul său, care se opun categoric reformelor așteptate de Bruxelles. Spre deosebire de 2011, acum un referendum ar putea împuternici guvernul să facă fie și numai o parte din reforme.
