Guvernul de la Chișinău a aprobat la sfîrșitul săptămânii trecute proiectul de lege a procuraturii, care prevede între altele un nou mecanism de numire a procurorului general. Proiectul urmează să ajungă în Parlament, al cărui președinte Andrian Candu spunea că legea va fi adoptată în această sesiune parlamentară, pentru ca să intre în vigoare anul viitor. Se pare însă că deocamdată doar partidele din coaliţia minoritară sînt dispuse să voteze acest proiect.
Fracţiunea PCRM care a sprijinit până acum mai toate iniţiativele coaliţiei minoritare nu pare foarte hotărâtă să voteze proiectul de lege privind procuratura. Vorbind în numele fracţiunii, deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi ne-a spus că acest proiect de lege ar fi în contradicţie cu Constituţia:
„Unele articole, mai ales ce ţin de numirea procurorului general, mandatul procurorului general şi altele care din start contravin Constituţiei. cum noi putem să acceptăm aşa ceva? Mai ales că ei scriu în dispoziţii finale şi tranzitorii că normele respective vor intra în vigoare după modificarea Constituţiei. Oameni buni, despre ce vorbim? Noi trebuie să racordăm Constituţia la o lege organică?”
Opoziţia liberală nu a spus tranşant dacă va vota sau nu proiectul, însă într-un recent interviu pentru Europa Liberă liderul PL Mihai Ghimpu spunea că ar avea şi ei anumite rezerve. Reprezentanţi ai PSRM ne-au spus că există anumite nuanţe şi că ei trebuie să analizeze amănunţit proiectul legii în versiunea adoptat vineri, 8 mai, de Guvern.
Proiectul a fost avizat pozitiv şi de Comisia de la Veneţia. El prevede, între altele, numirea procurorului general de către şeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Noul mecanism de numire a procurorului general va fi pus în aplicare doar după ce va fi modificată Constituția. Autorii proiectului au prevăzut însă şi o variantă tranzitorie. În cazul în care Constituţia nu va fi modificată discreţia Parlamentului va fi limitată. Procurorul general va fi numit în continuare de spicherul Parlamentului, dar candidatul va fi propus de organul de autoadministrare a procurorilor.
Consiliul Superior al Procurorilor ar urma să obţină competenţe sporite, dar şi independență faţă de procuratura generală întrucât va avea buget separat. Va fi instituită şi o inspecţie care va evalua competenţa procurorilor.
Suplimentar Procuraturii Anticorupţie, va fi creată Procuratura pentru Cauze Speciale care va instrumenta infracţiunile comise de organizaţii criminale, infracţiuni de terorism şi tortură.
Proiectul de lege se bazează, în linii generale, pe concepţia privind reformarea procuraturii adoptată anul trecut cu voturile deputaţilor din majoritatea parlamentară pro-europeană de atunci.
Unul din autorii proiectului, deputatul democrat Sergiu Sârbu se arată optimist că proiectul va fi adoptat.
„Vom depune toate eforturile ca să găsim voturi, vom negocia cu fiecare fracţiune în parte. Nu avem alternativă. Încă nu am auzit poziţii tranşante că cineva votează sau nu votează. Sunt poate nişte opinii private ale unora. Nu am discutat nici la comisie, de aceea e prematur să spunem vor fi sau nu voturi, noi avem speranţa că vom găsi voturi.”
I-am solicitat opinia şi directorului Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, care a condus grupul de lucru responsabil de reformarea procuraturii:
„Sunt aproape sigur că legea va fi adoptată în parlament, în ce lectură, versiune e o altă chestiune.
Expertul sugerează că în urma dezbaterilor parlamentare proiectul ar putea suferi anumite modificări, aşa cum s-a întâmplat în multe alte situaţii. Neadoptarea acestei legi comportă mai multe riscuri spune Gribincea:
„În primul rând, cred că o să avem un blocaj foarte serios la nivel politic, fiindcă donatorii externi pun asta ca principala condiţie pentru finanţarea reformei în justiţie.”
Donatorii externi au semnalat că dacă legea procuraturii nu va fi adoptată în această sesiune parlamentară Moldova riscă să piardă tranşa de 15 milioane de euro din partea UE pentru reforma justiţiei. Pentru întârzierea reformei procuraturii Moldova a fost taxată şi anul trecut, numai că s-a tăiat doar o parte din tranşa de 15 milioane şi anume 2 milioane de euro.
