Curtea Constituțională a decis să lase în vigoare legea bugetului pe 2015 și alte legi conexe care au fost adoptate la începutul lunii aprilie prin procedura de asumare a răspunderii de către guvernul Gaburici.
Asumarea răspunderii de către guvern, însemnând că bugetul n-a mai fost dezbătut de Parlament, a fost contestată de deputaţi socialişti şi un comunist, al cărui fracţiune parlamentară a sprijinit instituirea guvernului Gaburici.
Curtea Constituţională nu a făcut deocamdată publice motivele din care a lăsat în vigoare pachetul de legi bugetare, dar unele pot fi deduse din întrebările pe care le-au avut magistraţii faţă de autorii sesizării. În mod obiectiv, din cauza investirii tardive, executivul întârziase cu cel puţin patru luni cu aceste legi, prin urmare era într-o situaţie de urgenţă. Şi doi: dacă ar fi considerat că s-a abătut de la regulă şi ar fi vrut să-l pedepsească, parlamentul putea să-l demită prin moţiune de cenzură. O astfel de moţiune a fost intenţionată de socialişti, cărora nu le-a ajuns un vot pentru a o depune în parlament. Magistraţii curţii, în frunte cu preşedintele ei Alexandru Tănase, s-au arătat nedumeriţi de ce comuniştii nu le-au dat acest vot socialiştilor, dar au preferat să se plângă şi ei curţii.
Alexandru Tănase: „Cel puţin autorii sesizării deţin 40 la sută din locurile din parlament. De ce aţi preferat să veniţi la curte, ambele fracţiuni, în loc să depuneţi o moţiune de cenzură şi să luptaţi pentru anularea legilor pe care le contestaţi?”
Ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu: „Prin nevotarea moţiunii de cenzură, de fapt votaţi legea bugetului de stat. Acesta este un vot tacit. Înseamnă că aţi votat în favoarea legii pe care ulterior o contestaţi.”
După ce s-au văzut cu demersul respins, socialiştii au deplâns ceea ce au numit “o subminare gravă a rolului parlamentului” şi au acuzat comuniştii de complicitate cu puterea.
Deputatul socialist, Vlad Bătrîncea: “Nu ne-a ajuns o singură semnătură. Le-am solicitat-o comuniştilor şi liberalilor. Cu părere de rău, s-a făcut un show, o joacă. Cu părere de rău, comuniştii au dat dovadă că nu sunt opoziţie, ci susţin actual guvernare. S-a creat încă un precedent periculos. A fost grav încălcată constituţie şi grav subminat rolul parlamentului. Într-o republică parlamentară, aceste legi sunt documente de bază şi doar în RM parlamentul a fost dat într-o parte şi un guvern minoritar, fără susţinere parlamentară, şi-a asumat responsabilitatea pentru documentele principale ale anului.”
Socialiştii nu sunt singurii care reclamă subminarea statului de drept şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat în acest caz de apelare la procedura de asumare de răspundere în faţa Parlamentului.
Într-o expertiză recentă, Centrul de Resurse Juridice pentru Drepturile Omului (CreDO) a spus că politicienii din Republica Moldova tocmai asta au făcut. Opoziţia şi puterea negociază ca unele legi să nu ajungă în Parlament, utilizându-se abuziv procedura de asumare a Guvernului.
Iată ce ne-a spus directorul acestui centru, Sergiu Ostaf:
„Ambele sesizări, şi cea a socialiştilor, şi cea a comuniştilor sunt extrem de slabe. Sunt depuse pro-formă, pentru a obţine de fapt invalidarea. Pentru că dacă ar fi existat o intenţie autentică de a contesta această practică, atunci sesizările ar fi fost mult mai documentate şi, doi, ar fi fost contestată nu doar procedura, ci şi substanţa. De exemplu, prevederea cu duty-free. În mod normal, această prevedere trebuie să fie inclusă cu expertizele necesare, emise de instituţiile anti-monopol, ceea ce nu s-a întâmplat. Constatat că a existat o înţelegere să se facă de formă şi să se meargă mai departe. Primul risc e că se substituie procesul legislativ. În momentul în care se întâmplă sistematic, e prea mult – 22 de legi dintr-o sesiune au fost astfel adoptate. Aproape o treime din toate actele legislative.”
Dispoziţiile legale ce reglementează organizarea şi funcţionarea magazinelor duty-free aflate pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituţionale, la care s-a referit Sergiu Ostaf sunt, totuşi, obiect al unei sesizări separate depuse zilele trecute la curte de către liberali.
Experţii CREDO speră că chiar dacă a respins ca fiind nefondate sesizările examinate astăzi, Curtea va cere, cel puţin în motivaţie, guvernului să aplice trei criterii restrictive în ceea ce priveşte folosirea angajării răspunderii: doar o singură lege poate fi adoptată într-o sesiune legislativă, doar o singură lege cu privire la bugetul de stat sau bugetul asigurărilor poate fi adoptată, şi legea va avea un scop unic şi îngust.
