România a fost prevenită atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de Comisia Europeană că nu e încă momentul să facă reduceri de impozite, dar premierul Victor Ponta a închis ochii și a mers mai departe, adoptând noul Cod Fiscal, care reduce Taxa pe Valoarea Adăugată la alimentele de bază de la 24 la 9%, urmând ca anul viitor să intre în vigoare și alte reduceri.
Criticile Bruxelles-ului vin tocmai de aici, iar Comisia Europeană precizează în Raportul de joi că măsurile fiscale care ar putea duce la creșterea deficitului bugetar nu au fost menționate în Programul de convergență și că modificările operate de guvernul de la București ar putea duce la un deficit de 3,4% anul viitor, ceea ce ar încălca Pactul de Stabilitate la Uniunii Europene.
Practic acest lucru ar putea avea efecte inclusiv asupra termenului de aderare la zona euro, stabilit de România pentru 2019.
O țintă nerealistă din punctul de vedere al comisarului Valdis Dombrovskis, care a atenționat că țara nu este încă pregătită și că nu are plan concret în acest sens.
Potrivit cifrelor, România îndeplinește criteriile de la Maastricht privind aderarea la zona euro, fiindcă are un deficit sub 3% din Produsul Intern Brut, inflația nu depășește 1,5% din media celor mai performante state din zona euro, iar datoria publică este sub 60% din PIB.
După recenta criză a zonei eruo, aceste cerințe sunt necesare, dar nu și suficiente, de aceea guvernul trebuie să arate că poate reduce decalajale în ceea ce privește nivelul de trai.
Așa că principalele recomandări făcute joi de reprezentanții Comisiei Europene se referă la (1) respectarea programului de asistență financiară asumat de liderii de la București, (2) la devieri minime în balanța de plăți (sub 0,25% din PIB)// și la consolidarea sistemelor de verificare și control pentru reducerea muncii la negru și egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați.
De asemenea, Comisia Europeană cere Bucureștiului (3) măsuri pentru ajutorarea persoanele care nu mai primesc ajutor de șomaj, pentru că au ieșit din perioada de doi ani în care statul le dă indemnizații sau pentru tinerii care nu au primit niciodată, fiindcă aceste categorii nu sunt incluse în genere în statisticile românești privitoare la șomaj. Totul pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale.
În plus, Bruxelles-ul solicită din nou României (4) o lege care să asigure guvernarea corporatistă a întreprinderilor de stat. Adică adoptarea unor principii care să atragă investitorii, să asigure transparența întreprinderilor și să le facă sustenabile, pe scurt să fie aplicate regulile folosite în companiile private, cu atât mai mult cu cât nu e prea clar câte astfel de întreprinderi de stat sunt în România.
Ministerul de Finanțe vorbește de circa 250, numărându-le doar pe cele cu subordonare centrale, experții susțin, însă, că ar fi în jur de 1000.
Comisia Europeană mai atrage atenția României că recenta scădere a contribuțiilor sociale la angajator a redus povara fiscală pe forța de muncă, dar nu în direcția corectă, fiindcă „impozitarea rămâne ridicată pentru cei cu venituri mici”, care reprezintă aproape 40% dintre cei angajați.
În același timp, Raportul Bruxelles-ului notează că evaziunea fiscală și neplata unor taxe sunt provocări majore care afectează încasările bugetare.
Altfel spus, Comisia Europeană comunică României în mai multe feluri, că dincolo de cifre, de măsuri economice și statistici, liderii politici trebuie să se gândească și la oamenii săraci.
