Câțiva ambasadori occidentali la București, între care cel american și cel german, s-au întâlnit cu președinții celor două camere ale Parlamentului pentru a-i convinge să oprească proiectele de schimbare a legislației anticorupție, legislație care i-a permis României să devină în ultimii ani campioană la combaterea mitei.
În România există câteva ambasade occidentale extrem de vocale și preocupate de felul în care se dezvoltă măsurile anticorupție. Americanii și olandezii sunt campionii acestui efort, iar în ultimii ani li s-au alăturat diplomații germani și britanici.
Multe inițiative de blocare a legilor anti-corupție au fost întoarse din drum datorită presiunilor acestor străini preocupați de drumul pe care merge România, iar acum ei au încercat să-i convingă pe liderii Parlamentului de la București să nu modifice Codurile Penal și de Procedură Penală. Lucrurile au avansat deja destul de mult, iar printre modificările adoptate de Senat au fost și cele care arată că procurorii anticorupție să nu mai poată cere arestări preventive doar pe baza „suspiciunilor rezonabile”, ci doar în baza unor „indicii temeinice”.
Mulți politicieni susțin că Direcția Națională Anticorupție ar fi abuzat de arestările preventive pentru a-i forța pe cei în cauză să facă denunțuri și să-și recunoască faptele. Pe de altă parte, Codurile Penal și de Procedură Penală, care au intrat în vigoare anul acesta, încep să-și dovedească eficiența, fiindcă trimiterile în judecată nu mai trenează ca la dosarele din anii trecuți
Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București, Dean Thompson, a încercat încă de acum o săptămână să-l determine pe premierul Victor Ponta să renunțe la modificările Codurilor. După întâlnire, șeful guvernului român a spus ironic „apreciez întotdeauna pozițiile ambasadelor”, adăugând sigur pe el că „Parlamentul știe ce decizii să ia”. Într-adevăr așa a fost, la Senat nu doar social democrații au votat pentru blocarea arestului preventiv, ci și mulți liberali (scorul: 88 pentru, 20 împotrivă)
Diplomatul american pare să-l fi convins pe președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, încă de la întâlnirea pe care a avut-o cu el acum șapte zile că nu e o idee bună, în schimb liderul Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a amânat cât a putut întâlnirea. Tăriceanu le-a argumentat diplomaților occidentali că „stat de drept nu înseamnă întărirea instituțiilor represive ale statului”, ci „instituții puternice” care să apere drepturile omului.
Șeful Senatului de la București s-a plâns trimișilor ambasadelor Statelor Unite, Olandei, Marii Britanii și Germaniei de „spectacolul deplorabil al cătușelor”. Este vorba despre oamenii politici suspectați de corupție duși în arestul poliției cu cătușe la mâini, conform protocolului autohton. Tăriceanu a insistat că în acest fel se „transferă” justiția din sala de judecată în stradă. Președintele Senatului a mai precizat că există semne că „dosarele celor acuzați sunt însoțite de serviciile secrete până în faza de instanță”, declarația lui are la bază o propoziție dintr-un interviu dat de directorul juridic al Serviciului Român de Informații, fără nici un fel de alte probe.
Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, a tras concluzia întregii discuții vorbind despre „importanța luptei anticorupție pentru dezvoltarea României”. Politicienii români nu mai vor să țină, însă, cont de recomandările străinilor. Premierul a spus acest lucru aproape direct, apoi șeful Senatului ar fi refuzat o invitație la Ambasada Statelor Unite, iar senatorii au votat cu o majoritate zdrobitoare modificarea Codului de Procedură Penală, fără să ia în considerare nemulțumirea diplomaților occidentali.
