După fostul premier Adrian Năstase, este probabil liderul social-democrat cu cea mai înaltă funcție în partid, care a fost condamnat.
Liviu Dragnea are 53 de ani, este președinte executiv al Partidului Social-Democrat, și a fost până astăzi vice-premier și ministru al Dezvoltării. Și-a dat demisia din guvern, după ce Înalta Curte l-a declarat vinovat în dosarul „Fraudă la Referendum” și l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Sentința nu este, însă, definitivă și în mod neobișnuit, procurorii de la Parchetul General care au instrumentat cazul nu au făcut publică pedeapsa cerută pentru Liviu Dragnea.
Este prima pedeapsă pe care o primește un lider politic pentru fraudele petrecute la vot sub comanda sa. Este vorba despre Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din vara anului 2012, când adversarii fostului președinte au încercat să-l înlăture folosind în acest scop toate mijloacele, inclusiv cele la limita legii. Au fost astfel depistați că au votat pentru demiterea lui Băsescu, oameni care au murit de ani de zile, persoane care nu mai locuiesc în România de multă vreme, dar și „turiști” veniți să „viziteze” diferite sate sau comune din susul țării, zonă pe care, cel puțin parțial o controla chiar Liviu Dragnea.
Premierul Victor Ponta a declarat imediat după ce Dragnea și-a anunțat demisia din Guvern, că „este o decizie simboliciă de condamnare juridică a unei acțiuni politice”. Șeful executivului de la București nu este împăcat cu verdictul, fiindcă îl implică și pe el ca lider de partid și premier. Conform rechizitoriului făcut de procurori, Liviu Dragnea „a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite” și anume „îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.
În mod indirect, odată cu eventuala condamnare definitivă a președitnelui executiv al social-democraților, o parte din culpă se va transfera și asupra premierului Ponta, care a declanșat suspendarea lui Băsescu printr-o strategie extrem de amănunțit pusă la punct. Victor Ponta a insistat astăzi că această condamnare în cazul Dragnea ar fi o condamnare politică „a celor 7,4 milioane de români care au votat” pentru demiterea fostului președinte. Premierul român amintește că „tot printr-o decizie politică” judecătorii Curții Constituționale „au anulat rezultatul referendumului”.
Lucrurile s-au jucat atunci din punct de vedere statistic, pentru demiterea președintelui era nevoie ca o majoritate a cetățenilor de peste 18 ani să voteze pentru demiterea lui Băsescu. Dar prezența la vot a fost de doar 46,1 la sută, chiar dacă dintre aceștia o majoritate zdrobitoare și-ar fi dorit plecarea lui Băsescu de la Palatul Cotroceni..
Premierul Victor Ponta a încercat să spună astăzi că judecătorii au avut o abordare politică în cazul fraudei care ar fi fost coordonată de Dragnea. În plus șeful guvernului român interpretează decizia de astăzi a Înaltei Curți de Casație și Justiție în propria sa cheie: „de acum încolo, dacă se aplică regula din acest dosar” și „îndemni oamenii să vină la vot comiți o faptă penală”. Această formulă folosită de Victor Ponta pentru a respinge verdictul judecătorilor îl pune pe premier într-o postură ingrată. Primul ministru pune la îndoială verdictul Înaltei Curți. Fiindcă cealaltă opțiune a sa ar fi trebuit să fie asumarea neregulilor de la Referendumul din 2012, pentru că el ca președinte al Partidului Social Democrat și șef al Guvernului a girat întreg procesul de suspendare a fostului președinte.
