În timp ce diplomațiile statelor din Uniunea Europeană se agită cerînd explicații formale Moscovei pentru lista celor 89 de personalități din diverse domenii cărora li s-a interzis să mai intre pe teritoriul Federației Ruse, ca răspuns la sancțiunile în vigoare în Europa, rușii înșiși par din ce în ce mai îngrijorați de cursul Kremlinului de a impune un soi de auto-izolare a țării.
În cotidianul Moscow Times, un columnist al publicației comenta zilele acestea că interdicțiile crescînd de călătorie în Vest impuse rușilor sînt „de natură doar să sporească paranoia anti-occidentală. Este de departe mai ușor să cultive o imagine de țară ca o fortăreață asediată, cînd personalul militar, din poliție și din agențiile de securitate, nu este capabil să mai vadă lumea exterioară cu proprii săi ochi. Interdicțiile impuse de guvern pe anumite tipuri de călătorii internaționale crează o mentalitate de asediu și mărește antagonismul cu Occidentul”.
Vladimir Rîjkov, autorul comentariului din Moscow Times, observă că interdicțiile de acest gen nu sînt o noutate, că au constituit o practică curentă în perioada sovietică și că au vizat milioane de persoane cărora li s-a spus că nu vor părăsi niciodată țara sub pretextul că ar putea revela secrete de stat. Și, constată, comentatorul, „în prezent, Rusia reintroduce treptat această practică”.
Or, conform prevederilor Constituției în vigoare, dreptul de circulație liberă al cetățenilor ruși este garantat: „Oricine poate părăsi în mod liber Federația Rusă. Cetățenii Federației Ruse vor avea dreptul să se întoarcă liberi în Federația Rusă”, se specifică în articolul 27 al Constituției.
Reintroducerea treptată a interdicțiilor de călătorie datează pe față, cel puțin, din 2010, cînd colonelul Alexandr Poteiev, membru al Serviciului Federal de Securitate (FSB) a rămas în Statele Unite și a revelat identitatea unei rețele de spioni ruși din Marea britanie și America. Din acel moment membrilor FSB li s-a interzis să mai călătorească în străinătate, singura excepție acceptată teoretic fiind în cazul unui tratament urgent medical, imposibil de căpătat în Rusia. Potrivit estimării din Moscow Times, numărul angajațiilor FSB-ului vizați de interdicție ar fi de circa 200 de mii.
Concomitent, o altă categorie de persoane a fost supusă interdicției stricte de a călătorii în străinătate: cei care datorează bani guvernului și cei aflați într-un proces pentru o datorie neplătită. În consecință, oricine era în urmă cu plata impozitului, avea împrumuturi la bancă, amenzi, etc. nu mai putea părăsi Rusia. În 2012, numărul celor afectați s-ar fi ridicat la aproape jumătate de milion și un număr identic este așteptat pentru anul acesta. Practic, în primul trimestru al anului 2014, li s-a interzis să părăsească Rusia la 190 de mii de persoane, 70% din ele avînd datorii la diverse bănci.
În Duma de Stat s-ar discuta în prezent o propunere de interdicție de ieșire din țară a celor care nu plătesc amenzile pentru încălcarea regulilor de trafic auto, a celor care sînt angajați în armată și a celor implicați într-un caz de delict penal.
Potrivit comentatorului de la Moscow Times, criza din Ucraina a condus la o creștere „dramatică a categoriilor de cetățeni ruși cu interdicție de a călători. În aprilie, li s-a interzis, în mod simultan, dreptul de călătorie pentru a vizita aproximativ 150 de țări, personalului Ministerului de Interne (1,3 milioane de angajați), Ministerului Apărării (două milioane), Serviciului Federal al Închisorilor (326 de mii), Serviciului Federal de Control al Drogurilor (40 de mii), angajaților Procuraturii Generale (63 de mii), ai Serviciului Federal de Justiție (23 de mii), ai Serviciului Federal de Migrație (34 de mii) și ai Ministerului Situațiilor de Urgență (20 de mii).” Numărul total al celor afectați de interdicție s-ar ridica la patru milioane de angajați ai statului, chiar dacă, o majoritate a lor, nu lucrează cu secrete de stat și nu ar avea cum să pună în primejdie securitatea națională.
Afectați de aceste măsuri ale Kremlinului ar fi chiar și miniștri cum sînt cel al apărării, Serghie Șoigu, Victor Ivanov, șeful Serviciului Federal de Control al Drogurilor sau Alexandr Bortnikov, șeful FSB. Dar, se observă în Moscow Times, acestor înalți funcționari de stat, chiar dacă li s-ar ridica interdicția prezidențială, dreptul de călătorie în Vest le este limitat de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Procentul celor cu interdicție de călătorie ar fi atins aproape cinci la sută din populație, un procent fără precedent în istoria post-sovietică a țării.
Interdicția de călătoriei este aplicată fie prin înmînarea unei notificări oficiale sau a unei recomandări, în cazul funcționarilor guvernamentali, și este aplicabilă și celui mai mărunt funcționar de stat. Unul din exemplele oferite de comentatorul rus, este cazul studenților de la Universitatea Ministerului de Interne din St. Petersburg și al unor funcționari ai internelor de la Habarovsk, toți obligați să-și depună pașapoartele.
Comentariul notează că dincolo de dorința de a proteja Rusia de criticile și „influența corupătoare a Occidentului”, autoritățile ar urmări să limiteze cheltuielile de valută în Occident și să forțeze oamenii să-și cheltuiască banii în stațiunile din Crimeea și la Soci.
În ultimii 20 de ani, își încheie comentariul Vladimir Rîjkov, potrivit datelor Serviciului Federal de Migrație, din Rusia au plecat cinci milioane de persoane, între care 20 de mii de specialiști, deținători de doctorate, iar date fiind persecuțiile actuale și limitele impuse drepturilor de care se mai bucură rușii, Kremlinul va avea dificultăți crescînde să îi mai țină în Rusia pe cei rămași.
