„Rusia nu mai este atât de reticentă faţă de fructele şi legumele moldoveneşti”, a dat în ajun asigurări ferme premierul Chiril Gaburici. Oficialii ruşi, însă, se feresc să fie la fel de optimişti. „Moldova nu este încă pregătită” pentru ridicarea restricţiilor, a spus, de exemplu, unul dintre ei. În plus, o nouă inspecţie de la „Rosselhoznadzor” pare să fi dorit să fie mai bine, dar a făcut ca întotdeauna: exporturile de fructe spre piaţa rusă vor fi îngăduite, deocamdată, în exclusivitate doar companiilor din autonomia Gagauz Yeri.
O convorbire la această temă cu Viorel Chivriga, expert economic al Institutului „Viitorul” din Chişinău.
Europa Liberă: Oficialii moldoveni afişează un optimism vizibil privind posibilitatea reluării exporturilor de fructe şi legume spre Federaţia Rusă. Însăşi aflarea unei inspecţii a „Rosselhoznadzor”-ului este prezentată ca aducătoare de speranţe mari. Dumneavoastră împărtăşiţi, de exemplu, optimismul premierului moldovean care zice că „Rusia nu mai este atât de reticentă față de fructele și legumele moldovenești”?
Viorel Chivriga: „Dacă vorbim de reticenţa care este vizibilă în raporturile comerciale, trebuie să înţelegem de unde vine această reticenţă. Aici sunt două instituţii pe care le consider instituţii - cheie, care au jucat un rol crucial în deteriorarea relaţiilor comerciale între ambele state.
În situaţia dată, eu cred că instituţiile statutului trebuiau să manifeste şi manifestă puţin optimism, dar asta nu înseamnă că relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă în ceea ce priveşte partea comercială, vor fi mai bune. E o situaţie care trebuie gestionată, este o situaţie care trebuie să fie analizată şi nu trebuie să avem mari aşteptări, luând în calcul faptul că au mai existat situaţii similare, anul 2005- 2007. Atunci s-au rezolvat unele probleme, dar situaţia a rămas incertă şi ne-a produs dureri de cap din 2013 încoace.”
Europa Liberă: În următoarele săptămâni exporturile de fructe spre Rusia ar putea fi, aşadar, reluate. Reluate, însă, mai degrabă după principiul „piaţă de desfacere pentru loialitate politică” sau geopolitică. Exporturile spre Rusia se vor face exclusiv din autonomia Gagauz Yeri. Sigur că nu este nimic rău în faptul că măcar o parte din agricultorii din R. Moldova îşi pot vinde pe piaţa rusă produsele. Dar este oare acest format de colaborare, bazat pe discriminare ideologică, dacă doriţi, unul corect şi durabil, de care să se bucure autorităţile R. Moldova?
Viorel Chivriga: „Sigur că nu. Nişte relaţii comerciale corecte care se încadrează într-un spaţiu existent, care a apărut prin semnarea mai multor acorduri, presupune nişte reguli foarte clare de joc. În cazul dat, dacă vorbim de selectivitate, aici într-adevăr apar dubii legate de viitorul relaţiilor comerciale dintre ambele stare.
În al doilea rând, apar şi probleme foarte mari pe viitor, în ceea ce priveşte câmpul concurenţial. Eu nu consider că o recompensă pentru loialitatea unor regiuni faţă de Federaţia Rusă, faţă de cursul care este promovat de Federaţia Rusă poate să aducă nişte beneficii sectorului agroalimentar, dar şi companiilor moldoveneşti. E un lucru care arată că problemele care au existat până acum, ele persistă şi vor persista şi pe viitor.
Pentru Republica Moldova şi pentru sectorul agroalimentar există şi o altă opţiune, aceeaşi diversificare a exporturilor, intrarea pe alte pieţe care sunt interesante pentru agenţii economici şi care presupun, vor stabilitate. De fapt, menţinerea anume pe orbita pe care gravitează o serie de companii din Republica Moldova, din zone pe care le-aţi menţionat dumneavoastră, presupune în primul rând o supravieţuire pe termen scurt, nu mai mult. În acelaşi timp, apare şi discordie aici pe interior.
În cazul dat, când două instituţii din Federaţia Rusă, cum este Rosspotrebnadzor şi Rosselhoznadzor, decid unilateral ce regiune şi nu ce companie pot să exporte în Federaţia Rusă, deja cred că e o asumare a unor obligaţii pe care le au instituţiile din Republica Moldova. E un amestec în treburile interne ale Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Inspectorii ruşi ar fi, potrivit ambasadorului rus Muhametşin, gata să facă verificările de rigoare şi la celelalte companii, nu doar găgăuze, şi că o altă inspecţie ar urma să vadă dacă importurile agricole din R. Moldova vor fi extinse. Dacă aţi reprezenta o companie agricolă, aţi miza pe această posibilitate vagă?
Viorel Chivriga: „Aş privi lucrurile puţin altfel. Mi-ar fi mai interesant să găsesc pieţe mai multe, mai interesante, unde pot să pătrund şi să mă menţin. În cazul dat, există şi o altă explicaţie. Dacă luăm chiar şi regulile Uniunii Vamale la care se referă oficialii din Federaţia Rusă, ele sunt aceleaşi care sunt în vigoare şi în Belarus şi în Kazahstan unde exportăm destul de mult şi unde nu sunt probleme. Aici nu e vorba de încălcarea unor reguli clare, dar e vorba mai mult de unele preferinţe şi o atârnare într-adevăr selectivă faţă de un proces ce ţine de comerţul internaţional.”
Europa Liberă: „Moldova nu este încă pregătită” pentru ridicarea restricţiilor, - a spus acelaşi diplomat. De fapt, ce-ar însemna să fii pregătit pentru exporturile spre Rusia?
Viorel Chivriga: „Probabil, diplomatul, în modul în care încearcă să explice lucrurile, are în vedere loialitatea anumitor regiuni sau a Republicii Moldova faţă de cursul promovat de Federaţia Rusă. În cazul dat, dacă Republica Moldova ar arăta foarte clar că deraiază de la drumul pe care merge acum şi ar arăta o mai mare loialitate ca multe state din spaţiul CSI, de exemplu Armenia, atunci problema s-ar rezolva de la sine.
În mod automat toate companiile din Republica Moldova ar fi conforme prin aceea ce exportă în Federaţia Rusă, prin aceea ce produc şi prin aceea ce doresc să producă. Aici este o situaţie complet diferită, pe parcursul unui an, chiar un an şi mai mult, din septembrie 2013 au loc nişte schimbări ireversibile. Companiile din Republica Moldova deja exportă cantităţi destul de mari, chiar pe unele poziţii unde nu putea să acopere contingentele tarifare la exportul în Uniunea Europeană.
Acesta este un lucru care arată că sectorul agricol din Republica Moldova devine altul decât cel pe l-am avut până acum. Rezultatele nu sunt atât de mari cum sunt aşteptările agenţilor economici, ale populaţiei Republicii Moldova, dar ele sunt. Asta înseamnă deja un salt calitativ, un salt care nu convine foarte multor oameni, în special din Federaţia Rusă, care nu-şi doreşte ca sectorul agroalimentar din Republica Moldova să fie unul modern, să fie unul performant şi să fie unul care poate să se desprindă de pe orbita pe care a gravitat până acum întreaga economie a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, un lucru interesant este că reprezentanţii „Rosselhoznadzor” au sonorizat ideea unui program de colaborare bilaterală care ar presupune şi „instruirea specialiştilor moldoveni în centrele specializate din Rusia”. Instruire, după cum se poate bănui, necesară pentru a înţelege mai bine rigorile de calitate, exigenţele „Rosselhoznadzor”-ului. Este oare atât de deficitară educaţia calităţii şi standardelor în cazul exportatorilor moldoveni încât să aibă nevoie de o instruire special pentru piaţa rusă?
Viorel Chivriga: „Noi avem o mulţime de acorduri semnate cu Federaţia Rusă şi cu alte sate din CSI, dar, de fapt, aceste acorduri de cooperare nu au adus nişte rezultate remarcabile, inclusiv comerciale. În privinţa transferului de experienţă, fie el din est, din vest, el este unul benefic. Dar aici trebuie să fim foarte atenţi, pentru a nu încurca anume transferul de experienţă economică sau de alt gen, cu cel de experienţă politică. Aici văd chiar un pericol foarte mare. Dacă apar nişte tehnologii care sunt apropiate de cele europene sau de cele din vest, eu nu văd nimic rău, dar trebuie să fim foarte atenţi.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, de ce piaţa vestică nu a devenit o alternativă tot mai fericită pentru companiile agricole?
Viorel Chivriga: „E foarte simplu, pe piaţa din vest nu poţi pătrunde atunci când doreşti tu, poţi pătrunde numai atunci când eşti aşteptat şi când propui ceva ce prezintă interes pentru consumatori. Este o piaţă
Agenţii economici din R. Moldova au cam pierdut timp, au pierdut circa zece ani...
imensă, o piaţă care cuprinde circa 500 de milioane de consumatori, e cea mai mare piaţă, sunt reguli foarte clare de joc, sunt reguli sau reglementări care sunt în vigoare de mai mulţi ani şi care nu pot fi nici într-un caz încălcate.
Agenţii economici din Republica Moldova au cam pierdut timp, au pierdut circa zece ani. Din 2005-2007, dacă se reuşea o reorientare pe piaţa de vest, rezultatele erau complet altele acum. Nu mai dictau instituţiile ruseşti ce putem să producem, ce putem să exportăm şi cum să exportăm. Aici, eu cred că s-a pierdut foarte mult timp neînvăţând o lecţie, dar putem să o învăţăm acum. Şi asta nu ar însemna că noi trebuie să abandonăm pieţele din est. Suntem prezenţi în Belarus, în Kazahstan, parţial în Federaţia Rusă. Trebuie să ne menţinem, dar pentru noi prioritatea numărului unu ar fi diversificarea pieţelor de desfacere, incluzând pieţe din vest, din est şi din alte părţi.”
