România nu pregătește nicio intervenție militară în Transnistria, e răspunsul ocolit pe care îl dau președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Face parte din propaganda Rusiei din ultimii ani să arunce pe piață informații, fără bază reală, potrivit cărora Bucureștiul ar avea interesul să „destabilizeze” Transnistria.
Vocea Rusiei, apoi Russia Today, site-ul în limba româna a reluat această tactică, completată acum și de postul de televiziune al Ministerului Apărării de la Moscova (Zvezda TV), care insistă că România ar analiza „posibilitatea unei intervenții militare” în Transnistria. „O astfel de afirmație este profund ridicolă” precizează șeful diplomației române, atrăgând atenția că este vorba despre o „provocare”. Bogdan Aurescu este de părere însă că „o continuare a eforturilor de soluționare a dosarului transnistrean în formatul 5+2 este foarte importantă și că acesta este unicul format care poate să aducă o soluție cuprinzătoare”.
În mesajul său cu ocazia marcării a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, președintele Klaus Iohannis susține la rândul său că rezolvarea conflictului prelungit din Republica Moldova rămâne „o prioritate majoră pentru România”. Președintele român este de asemenea convins că uzatul format 5+2 este „unicul cadru care garantează transparența și legitimitatea unei soluții durabile bazate pe respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.”
România, care s-a retras de la masa negocierilor pentru Transnistria în 1992, nu s-a implicat aproape de loc în acestă chestiune complicată, pretextând mereu că participă la tratative prin intermediul Uniunii Europene. De fapt nici la Ministerul de Externe, nici la președinția română nu există nici un fel de idei sau propuneri de soluții pentru Transnistria. Recent, însă, fostul șef al Statului Major General, profesorul Constantin Degeratu a definit Transnistria ca pe „o gaură neagră a securității europene”, argumentând că există „suspiciuni rezonabile” că în această enclavă s-ar afla „armament chimic și nuclear tactic”, „bombe de aviație, proiectile de artilerie cu muniție chimică și nucleară”.
Fostul șef al Statului Major General din România descrie o situație, nu instigă și nici nu sugerează o acțiune militară, oferă doar argumente pentru ca bugetul armatei să crească din acest an, nu din 2017, așa cum s-a înțeles președintele Iohannis cu partidele parlamentare.
Dincolo de cererile militarilor, care și-ar dori, după cum explică și generalul Degeratu „punerea, în stare de apărare, în sens militar, a frontierei estice a NATO”, Transnistria nu reprezintă un subiect de discuție, nici pentru mediul politic, nici pentru specialiști.
