Situatia din Ucraina continua sa se tensioneze, iar presedintele de la Kiev, Petro Porosenko, a declarat astazi, in fata Parlamentului, în mesajul său anual, ca există „o ameninţare colosală” la adresa ţării şi că luptele ar putea sa se reia in estul Ucrainei. Declaratii îngrijorate despre evoluţia situaţiei s-au auzit si de la Washington, Bruxelles, NATO si OSCE.
„Trebuie să continuăm să ne mărim cheltuielile pentru armată şi sa fim gata atît pentru noi atacuri venite de la duşmanul nostru din Donbas, cît si pentru o invazie masivă de-a lungul întregii noastre granite cu Rusia. Trebuie să ne pregatim, într-adevăr, pentru o astfel de eventualitate”, a declarat cu îngrijorare astazi presedintele Petro Poroşenko, care a mai spus că în acest moment armata ucraineană are 250 de mii de militari şi „capacitatea de a ne apăra ţara”.
„In acest moment exista in Ucraina 14 batalioane tactice care sunt formate din peste 9000 de militari rusi. Trupele sunt concentrate in vecinătatea graniţei si sunt o dată si jumătate mai multi decit erau anul trecut. Asa numita agentie rusa de stat pentru comercializarea armelor furnizeaza in mod constant nu numai munitii, mîncare si combustibil, dar si cele mai moderne arme si echipamente militare. Acum un un Moscova a promis sa ii apere pe vorbitorii de rusă din Donbas, dar a transformat Donbasul, in realitate, într-un poligon de teste militare pentru nevoile armatei ruse.”
Mai mult, presedintele Poroşenko a vorbit despre confruntarea cu Rusia care ar fi mult mai amplă: „Ne confruntăm cu Rusia nu numai de-a lungul graniţei statale si a liniie de separație militară, dar in ţările şi capitalele lumii…”
Declaratiile facute astazi de liderul de la Kiev urmeaza unei perioade de intensificare masiva a luptelor. Uniunea Europeana, Alianta Nord Atlantică, Statele Unite si OSCE exprimindu-şi îngrijorarea fata de intensificarea luptelor si incalcarea repetata a intelegerilor de la Minsk. De ieri pina astazi, a spus liderul de la Kiev, 24 de oameni au fost omoriti.
Purtatoarea de cuvint a Uniunii Europene, Maja Kocijanici, a comentat pe acest subiect: „Pentru noi, luptele din jurul localităţii Marinka din 3 iunie, din apropiere de Doneţk, in estul Ucrainei reprezinta cea mai grava violare a acordurilor de la Minsk din februarie si pina acum. Violenţele de ieri au urmat dupa ce, cu o noapte in urma, o mare cantitate de armanent greu a fost adus spre linia de contact a separatistilor pro-rusi, asa cum a informat minisiunea speciala a OSCE. Reluarea ostilităţilor riscă să intensifice spirala violenţelor si sa aduca mai multa suferinta umana. Pentru Uniunea Europeana, acordul de încetare a focului trebuie să fie respectat în întregime si toate armamentele grele retrase si duse in depozite pentru inspectiile OSCE.”
Mesajul Washingtonului a fost si el cit se poate de limpede. Purtatoarea de cuvint a Departamentului de Stat, Marie Harf, a spus: „Orice nou atac sau actiune agresivă din partea fortelor separatiste rusesti este inacceptabilă şi contravine acordului de la Minsk. Rusia poartă responsabilitatea directa pentru a preveni aceste atacuri si pentru punerea în aplicare a acordului de încetare a focului. Orice incercare de a prelua controlul asupra teritoriului ucrainean va implica costuri crescute…”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat postului public de radio norvegian că actiunile Rusiei in Crimeea, estul Ucrainei, in Georgia in 2008, demonstrează că „Moscova este gata sa foloseasca forţa pentru a schimba graniţele in Europa”. „Ce vedem este mai multa imprevizibilitate, mai multa lipsa de securitate, mai multă agitatie”, dar liderul NATO a adaugat ca nu „crede că exista vreo amenintare imediata impotriva vreunei ţări a Aliantei, care să vină dinspre Est”…
Moscova continua sa sustina ca nu este implicata in luptele din Ucraina şi, potrivit ministrului rus de externe Serghei Lavrov, acordul de la Minsk ar fi „sub permanentă ameninţare din cauza actiunilor autorităţilor de la Kiev”.
Din aprilie anul trecut de cind au început luptele in estul Ucrainei au fost omoriti peste 6400 de oameni.
