În ziua când Parlamentul a acceptat demisia premierului Chiril Gaburici, Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul premier Ion Sturza despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă noul guvern.
Fostul premier moldovean Ion Sturza, care deţine Fondul de investiţii Fribourg în România, a făcut investiții în raionul său de baștină, la Călărași. El deține Palplast Moldova, o fabrică de țevi de polietilenă pentru apă și gaz, care produce pentru piața locală. Piața are un potențial foarte mare, însă uneori este fluctuantă. Întreprinderea e dependentă foarte mult de banii alocați pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de apă și gaze, spune Ion Sturza.
Europa Liberă: Lumea vă știe că faceți declarații politice, dar puțini sunt cei care cunosc despre investițiile pe care le-ați făcut în Republica Moldova. Acum zece ani ați investit aici, la Călărași. A fost un risc, a fost o ambiție?
Ion Sturza: „A fost o dorință de a face ceva pentru regiunea aceasta profund depresivă, Călărași. De fapt, trebuie să recunosc că investițiile pe care le-am făcut în această întreprindere și încă într-o întreprindere care este pe această platformă industrială sunt unicele din oraș, care asigură aproximativ 400 de locuri de muncă și au o contribuție mare și la bugetul local. Dar este un proiect cu o mare amprentă socială: locuri de muncă, impozite și un exemplu de atitudine a localnicilor, care au alte afaceri poate de anvergură, de a susține comunitatea locală.”
Europa Liberă: Două milioane de dolari ați investit inițial aici, la Călărași. Ați recuperat investiția?
Ion Sturza: „Toate veniturile au fost reinvestite în companie. Bineînțeles că astăzi valoarea ei este cu mult mai mare. Pentru prima dată am anunțat anul acesta că plătim dividende și toate dividendele vor merge pentru proiecte sociale.”
Europa Liberă: Mediul de afaceri e atractiv în Moldova?
Ion Sturza: „Pentru întreprinderile mici și mijlocii cum este aceasta eu cred că nu este o problemă de a activa pentru că nu intri în radarul șmecherilor mari. Și cred că ar fi cu totul deplasat ca să nu fie susținută de autorități sau de cineva o producție.”
Europa Liberă: Deci, merită a investi în businessul mic?
Ion Sturza: „Merită în orice business de investit, atunci când identifici piața, când ai suportul tehnologic, profesional, că aici totuși vorbim de 20 de oameni extrem de profesioniști, ați văzut astăzi chiar de la muncitori până la tehnicieni care lucrează cu softuri sofisticate, utilaje sofisticate pentru că problema calității e foarte importantă. Deci, merită, noi prea mult ne cramponăm de obstacole sau de probleme, discutăm politică, dar până la urmă trebuie făcut și ceva la nivel economic.”
Europa Liberă: V-ați încumeta să investiți mai mult în Republica Moldova? Pentru că deocamdată sunt constatări care arată că nu e atât de prietenos acest mediu de afaceri.
Ion Sturza: „Expunerea mea personală în Republica Moldova ca investitor a fost la un moment dat de zeci de milioane, acum poate e mai puțin, din simplul motiv al oportunităților investiționale. Până la urmă eu mă uit la aceasta nu ca la caritate, mă uit ca la o oportunitate de investiție.”
Europa Liberă: Și oportunitatea de ce lipsește?
Ion Sturza: „Moldova, din păcate, rămâne totuși o economie foarte izolată. Noi nu putem să sperăm la producție foarte mare într-o piață foarte izolată și mică. A doua problemă majoră este problema forței de
Productivitatea este de zece ori mai mică decât în Europa. ...
muncă, calificarea forței de muncă, noi vorbim că suntem calificați, harnici etc. Productivitatea este de zece ori mai mică decât în Europa. Aici, la întreprinderea aceasta productivitatea este similară celei din Europa. Dar a fost un efort de a instrui oamenii, de a aduce utilaje. Și bineînțeles factorul subiectiv, implicarea politicului, concurența neloială.”
Europa Liberă: Ce înseamnă concurență loială pentru o piață mică ca cea a Moldovei?
Ion Sturza: „Vă dau un exemplu cu cine concurează întreprinderea aceasta care face producție similară, din materie primă din Germania, similară producție ca în Germania. Deci, 90% din țevile care astăzi se utilizează, inclusiv în proiectele internaționale sunt necertificate. Nimeni nu știe din ce materie primă vin ele. După cum au spus astăzi, specialiștii aici, datorită calității foarte proaste din produsele reciclate au loc multiple avarii, este intoxicat lichidul care trece, în primul rând apa, deși pe parcursul anilor colegii mei au făcut multe eforturi de a stresa autoritățile, de a certifica. Și numai noi 50 de mii de kilometri am făcut de țeavă.
Vorbim de gaz, vorbim de apă, unde sunt presiuni, nimeni nu a insistat pe partea de certificare obligatorie de calitate și a materiei prime, și a țevii. Și deja se depistează multiple probleme în exploatare. Nimeni nu vorbește, dar s-au împrăștiat pe dealuri mii de kilometri de țeavă care astăzi deja nu mai este țeavă. Deci, aceasta e concurența neloială pentru că vin cu calitate foarte proastă și bineînțeles la alte prețuri.
Și al doilea lucru, atunci când aduci din import țeavă pentru proiecte, lucru paradoxal, ei nu plătesc taxă pe valoare adăugată. Producătorii locali plătesc taxă pe valoarea adăugată, ceea ce îți adaogă 20% la preț. Și multe lucruri de acestea. De fapt cei care ar trebui să decidă sunt oameni temporari. Ei nu au viziune pe termen lung. Viziunea noastră e 50 de ani. Orice țeavă care iese din fabrica aceasta iese cu semnătura unui om fizic concret care a produs-o și garanția e 50 de ani. Pentru cea care vine din alte părți, reciclată, cine răspunde?”
Europa Liberă: Dar în Republica Moldova toate guvernările promit susținere pentru businessul mic, mijlociu, businessul mare. În realitate acest sprijin prin ce se demonstrează?
Ion Sturza: „În cazul dat, vă dați seama că eu nu cer niciun fel de susținere.”
Europa Liberă: Per total, nu pentru dumneavoastră.
Ion Sturza: „Condiții egale. Condiții egale pentru toți și nu numai pentru șmecherii care fac tertipurile acestea cu importurile necalitative sau nu plătesc TVA. Deci, o ţară civilizată se deosebeşte de una mai puţin civilizată prin aceea că nu doar declarăm că avem legi, dar şi avem capacitatea să le implementăm egal pentru toţi.”
Europa Liberă: Profitând de ocazie vă întreb dacă va fi greu să se învestească un nou guvern?
Ion Sturza: „Cred că da. Nimeni nu a eliminat cele mai importante obstacole în formarea oricărui guvern în Republica Moldova. Şi acest obstacol se numeşte – rânza moldovenească.”
Europa Liberă: Şi ce e de făcut?
Ion Sturza: „Cum am mai spus-o într-un interviu pentru Europa Liberă, am spus că trebuie „teoria nasului spart”, să trecem de cumpăna aceasta, ca să ne debarasăm de cei rânzoşi ori ei să înţeleagă ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Dar pe acest fundal, criza politică se adânceşte?
Ion Sturza: „Noi suntem în criză politică de peste 20 de ani, nu e o noutate pentru Republica Moldova. Numai că aşa de stupid niciodată nu am intrat într-o criză politică, care e copilărească, se blochează orice încercare de a analiza situaţia. Lucrurile pot să se deterioreze atât de rapid şi atât de dramatic pentru guvernare că poate să-i facă să se gândească. Eu astăzi am avut ocazia să discut cu multă lume de aici, din zona rurală.
Un lucru care m-a şocat, oamenii vorbesc de război civil, oamenii vorbesc de confruntări, oamenii vorbesc de Maidan. Ei se uită cu îngrijorare la Chişinău şi văd că ei nu se împacă acolo, având exemplul Ucrainei, ce s-a întâmplat în Ucraina, şi sunt foarte alarmaţi. Eu astăzi am fost pur şi simplu şocat şi mirat de ceea ce discută muncitorii mei aici, ce discută oamenii care au venit din satele învecinate. Deci este un semnal care trebuie dat foarte clar celor de la Chişinău, care vor intra în discuţii despre principii şi valori, despre pârghii, acelaşi serial pe care l-am văzut noi mulţi ani.”
Europa Liberă: Şi priorităţile pentru următorul cabinet de miniştri care ar trebui să fie?
Ion Sturza: „Bineînţeles că sunt cele economice şi restabilirea încrederii în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cum?
Ion Sturza: „Este o agendă de reforme şi obligaţii care reies din Acordul de Asociere, care trebuie implementate.”
Europa Liberă: Dar partenerii de dezvoltare aşteaptă miliardul să fie întors şi după această vor continua să ofere asistenţă.
Ion Sturza: „Nu este chiar aşa. Ei aşteaptă ca ceea ce a fost convenit să se execute. Şi aţi văzut ce s-a întâmplat în ultima şedinţă a guvernului, cu nişte proiecte de legi simbolice...”
Europa Liberă: Reforma CNI.
Ion Sturza: „Da. Se referă doar la un număr foarte restrâns de funcţionari şi nu a trecut. Este un lucru care dă nişte semnale absolut proaste pe plan extern. Au cam obosit de noi, sincer vorbind, şi nimeni nu va avea grijă de noi, dacă noi singuri nu vom avea grijă.”
Europa Liberă: Nu aţi răspuns care trebuie să fie priorităţile noului guvern.
Ion Sturza: „Priorităţile ţin de domeniul economic, restabilirea încrederii în sistemul financiar, restabilirea relaţiilor cu partenerii externi şi, în primul rând, instituţiile financiare – FMI, Banca Mondială, promovarea reformelor economice. Şi, bineînţeles, foaia de parcurs cu Acordul de Asociere, care încă nu a început a fi implementat. Nu vorbesc de celelalte, care sunt tot extrem de importante, cum e reforma în justiţie sau reforma în sectorul social ş.a. Dar aceasta cred e o temă prea profundă şi prea diversă ca să o discutăm în trecere azi la Călăraşi.”
