Unul din motivele din care Tiraspolul blochează, de mai bine de un an, negocierile în formatul 5+2 sunt dosarele penale iniţiate de Chişinău unor persoane influente din regiunea transnistreană. Tiraspolul a insistat pe acest aspect, inclusiv la cea mai recentă reuniune neformală, din 21 aprilie, la Viena, în urma căreia Chişinăul miza pe un acord de reluare a negocierilor oficiale. În căutarea unor posibile soluţii acestei și altor probleme, autorităţile de la Chişinău au invitat astăzi în Moldova un grup de experţi străini din ţări care s-au confruntat cu conflicte similare, cum ar fi Irlanda de Nord sau Spania.
Discuţiile cu experţii străini, la care au participat reprezentanţi din mai multe instituţii ale statului, s-au purtat cu uşile închise. Au fost convocaţi în special angajaţi ai unor instituţii care au în competenţă iniţierea şi investigarea anchetelor penale. Partea transnistreană, chiar dacă a fost vizată în subiectul abordat, nu a fost invitată pentru schimbul de păreri.
Vicepremierul pentru reintegrare in guvernul demisionat, Victor Osipov, a explicat pentru presă că platforma de discuţii a fost gândită la nivel interinstituţional:
„Un asemenea format nu ţine de procesul de negocieri, sau de relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol, dar vreau să vă asigur că rezultatul acestui efort inter-instituţional o să fie capacitatea noastră de abordare a acestei chestiuni în dialogul nostru cu Tiraspolul.”
Osipov a amintit că negocierile în formatul 5+2 sunt blocate din toamna anului trecut, după ce Tiraspolul a refuzat să ia parte la ele acuzând Chişinăul că ar fi deschis mai multe dosare penale pe numele unor persoane cu funcţii de răspundere din administraţia separatistă. Chişinăul neagă acest lucru, spunând că dosarele penale sunt iniţiate pe fapte, în schimb, cele iniţiate de Tiraspol vizează persoane concrete, inclusiv poliţişti, primari şi funcţionari.
Cel mai recent dosar iniţiat de comitetul de anchetă din regiune a vizat persoane cu funcţii de răspundere de la Chişinău, ca o reacţie la refuzul Camerei de Licenţiere de a prelungi licenţele câtorva companii din regiunea transnistreană. Autorităţile de la Chişinău nu ştiu exact numărul dosarelor penale iniţiate de administraţia de la Tiraspol.
Cât ţine de malul drept al Nistrului, în perioada 2004-2013 au fost pornite aproape 200 de cauze penale, majoritatea fiind suspendate din motivul că nu pot fi desfăşurate acţiunile de anchetă. Din 2014 până în prezent au fost pornite în jur de 100 de cauze penale, care, la fel, vizează fapte cum ar fi: uzurpare de calităţi oficiale, privațiune ilegală de libertate, răpiri de persoane sau samavolnicie.
Tiraspolul a insistat în repetate rânduri pe închiderea reciprocă a tuturor dosarelor iniţiate pe ambele maluri ale Nistrului. Chişinăul susţine că acest lucru este imposibil.
Prezent la eveniment, procurorul general Corneliu Gurin a menţionat că la masa de negocieri clasarea unor dosare penale nu poate fi abordată, dosarele nu se negociază a accentuat oficialul. Corneliu Gurin a spus cum vede Procuratura generală soluţionarea acestei probleme: „Se poate realiza prin intermediul unor decizii politico-juridice, prin adoptarea unei legi privind amnistia generală. Că acest lucru ar putea să fie întreprins şi de către autoritățile din stânga Nistrului este o chestiune care ne depăşeşte şi pe care nu putem să o condiţionăm. Asemenea legi au mai fost şi s-au aplicat în Moldova.
Însă există o problemă atunci când e vorba de un prejudiciu grav adus anumitor persoane. Cineva va trebui să fie preocupat de recuperarea acestui prejudiciu. Dacă îşi asumă statul Republica Moldova să o facă atunci o face. Dacă îşi asumă cei care au provocat prejudiciul probabil că asta ar genera o renunţare la acţiuni a persoanelor corespunzătoare.”
Pentru gestionarea crime grave, cum ar fi criminalitatea, trebuie să existe un cadru de reglementare, un schimb de informaţii reciproce a menţionat Gurin. În urmă cu doi ani negociatorii politici din partea Chişinăului şi a Tiraspolului au semnat un document prin care s-au angajat să facă „schimb de informaţii, să sistematizeze şi să examineze unele dosare penale”. Iniţiativa a venit din partea Tiraspolului, la modul practic pare însă să nu fie funcţională, aşa cum au prevăzut din start experţii.
Soluţia pe care au propus-o experţii străini, veniţi din state care la fel s-au confruntat cu conflicte similare, presupune punerea în aplicare a ceea ce au numit ei „justiţie tranzitorie”. Asta ar însemna investigarea faptelor, şi nu a persoanelor, iar instrumentarul folosit ar urma să fie stabilit de autorităţile moldovene, au sugerat experţii, menţionând că nu există remedii universale valabile pentru toate situaţiile de conflict.
