Europa Liberă: Nu vă temeţi să se adeverească această premoniţie din titlu? Nu vă temeţi să meniţi?
Iulian Ciocan: „Romanul meu este o ficţiune. El are nişte rădăcini în realitate, dar nu trebuie confundat cu realitatea. Eu am început să-l scriu în 2011, înainte să se întâmple anexarea Crimeei şi evenimentele din Donbas. Şi m-am grăbit să-l termin pentru că la un moment dat m-am gândit că totuşi s-ar putea întâmpla ceva rău şi cu Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar cuvintele cheamă acţiunea, aşa zice lumea. Nu vă temeţi că tocmai s-ar putea precipita lucrurile, astfel încât să aveţi dreptate?
Iulian Ciocan: „Da, s-ar putea să se întâmple lucrul acesta. Atunci va avea de suferit autorul Iulian Ciocan, în schimb va avea de câştigat cartea.”
Europa Liberă: Cât de mult v-a ajutat sau v-a încurcat activitatea dumneavoastră jurnalistică curentă?
Iulian Ciocan: „Realitatea bineînţeles că mă ajută, pentru că eu am o dublă ipostază – de ziarist şi de scriitor. Şi urmărind evenimentele sociale, politice, bineînţeles că nu pot să nu le valorific în plan narativ, ficţional. Eu urmăresc mai mult de 20 de ani odiseea aceasta transnistreano-moldovenească, văd tot felul de conflicte locale.
Vă amintiţi foarte bine episodul cu Varniţa, oameni care nu pot să treacă la nişte terenuri agricole peste o şosea, tot felul de probleme, oameni arestaţi. Toate acestea, mai ales după anexarea Crimeei şi formarea unor republici autoproclamate în estul Ucrainei, am impresia că ar putea, la rigoare, să se convertească în ceva periculos pentru Republica Moldova. Nu ştiu dacă aşa se va întâmpla, dar eu pot să admit aceasta ca scriitor, nu ca ziarist.”
Europa Liberă: Putem spune că este a treia piesă dintr-o trilogie. Acum vă ocupaţi de un posibil şi foarte posibil viitor al Moldovei. Credeţi că Moldova este sortită să treacă prin asemenea încercări pe calea ei europeană?
Iulian Ciocan: „Eu mă bucur că aţi făcut această observaţie. Nu ştiu dacă e trilogie, dar am avut un roman despre trecut, unul despre prezent, iar acesta, cumva, vizează viitorul, într-o măsură foarte mare. Eu cred că noi trăim într-un spaţiu în care lucrurile nu sunt aşezate, în care se poate întâmpla orice.
Statul e slab, societatea – dezagregată, oamenii mizează pe propriile forţe şi sunt baricadaţi, cum am mai spus-o de foarte multe ori, în fortăreţele lor familiale. Aici se poate întâmpla orice. Şi aceasta este foarte rău pentru cetăţeanul şi ziaristul Iulian Ciocan, ca pentru cetăţeanul şi ziaristul Vasile Botnaru. Dar este foarte bine pentru scriitorul Iulian Ciocan, pentru că o asemenea realitate halucinantă îţi oferă mii şi sute de motive.”
Europa Liberă: Dar este o abordare egoistă sau egocentrică. Vă interesează succesul romanului, succesul scriiturii. Eu îl întreb pe jurnalistul Iulian Ciocan dacă acest „rău” pentru Moldova este inevitabil şi este cumva pregătit de episoadele anterioare prin care a trecut Republica Moldova?
Iulian Ciocan: „Cred că pot să răspund afirmativ. Pentru că într-o mare măsură tranziţia este o urmare firească a perioadei sovietice, brejneviste. Pe de altă parte, viitorul care va fi peste câţiva ani am impresia că va fi o urmare firească şi a tranziţiei, şi a perioadei sovietice. Ce se întâmplă la noi? Un rău atrage după el un alt rău. Şi un nou rău urmează să vină, aşa mi se pare mie.”
Europa Liberă: Deci, astăzi mai mulţi scriitori descriu viitorul în culori foarte sumbre. Mă refer, de exemplu, şi la Lukianenko de la ruşi sau la Sorokin. Când spui că va fi rău şi mai rău nu greşeşti, mai curând greşeşti atunci când spui că va fi bine.
Iulian Ciocan: „Poţi să greşeşti şi atunci când spui că e rău şi să fie bine. Şi atunci tu să greşeşti ca autor.”
Europa Liberă: Dar nu vă simţiţi obligat să-i daţi omului o speranţă?
Iulian Ciocan: „Ea există în romanele mele, speranţa aceasta, chiar şi în romanul acesta apocaliptic, dar este una individuală şi ţine cumva de lumea lăuntrică a personajelor. Adică, de dragoste, de relaţia pe care o au cu un apropiat. Aici poate exista zona de fericire.”
Europa Liberă: Deci, acolo e colacul de salvare?
Iulian Ciocan: „Da. Socialul pe care se mişcă personajele, socialul care ne înconjoară este foarte dramatic. El este dramatic şi în plan ficţional, şi în plan real. Deci, dacă ne uităm foarte bine la realitatea înconjurătoare social-politică, vom constata că ea este foarte dramatică şi foarte periculoasă.”
Europa Liberă: Adică nu exageraţi în sensul acesta?
Iulian Ciocan: „În sensul acesta nu. Cred că nu exagerez.”
