Un comentariu publicat de postalul Politicon.md sub semnatură unui autor de la adevărul.ro, Sebastian Rusu, formulează următoarea constatare “UE sancţionează indecizia partidelor pro-europene de la Chişinău”. Liderii partidelor proeuropene continua să adâncească criza politică şi economică de la Chişinău, prin indecizia de a forma o nouă coaliţie care să dea stabilitatea necesară formării unui nou cabinet, iar în consecinţă UE a îngheţat suportul bugetar promis pentru 2015, explică autorul. El se arată m irat de lipsa unei poziţii oficiale din partea liderilor actualei majorităţi politice vizavi de mesajul transmis de liderii UE şi constată că scena politică moldovenească pare să fi intrat în vacanţă.
Analizând consecințele stopării finanțării externe pentru Republica Moldova, portalul economic MoldStreet scrie că ar urma să se oprească derularea a numeroase proiecte, inițiate în anii precedenți, iar efectul ar putea fi unul dezastruos. Ar urma să fie revizuit radical bugetul de stat și reduse numeroase capitole de venituri și cheltuieli, se mai arată în articol. Cu referire la datele
Ministerului Finanțelor, jurnaliştii estimează că, în 2015, Moldova ar urma să primească o asistență externă de 328,9 mil. USD (cca 6,35 mlrd. de lei) – cifră ce constituie mai bine de 5% din PIB-ul RM.
Site-ul postului de radio RFI publică o replică la scrisoarea lui Vladimir Voronin adresată preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, în care liderul communist de la Chişinău afirmă că România susţine acţiunile de divizare teritorială a RM şi promovează o politică de „încorporare” a acestei ţări. Titus Corlăţean, consilier onorific al premierului României Victor Ponta pentru relaţia cu Republica Moldova, a declarat la RFI că aceasta „e o veche retorică pe care o cunoaştem la liderul PCRM”. „(…) Nu trebuie să intrăm în jocul ăsta, mai ales că România a fost extrem de consecventă ca stat şi ca poziţie a autorităţilor în a susţine integrarea europeană a RM, dar pe de altă parte nici nu putem să spunem: staţi un pic, nu ne interesează modul în care în cadrul societăţii din RM tot mai mulţi cetăţeni, începând cu cei tineri îşi asumă identitatea românească”, a declarat Corlăţean.
Un interviu cu Serghei Gubarev, reprezentantul special al Federaţiei Ruse pentru reglementarea transnistreană, apare pe agenția rusă TASS. Oficialul rus declară, printre altele, că „(…) retragerea operațiunii de pacificare în zona de securitate ar putea aduce din nou părțile la o confruntare militară directă.” „Dacă acesta este rezultatul pe care doresc să-l obțină adepții „transformării” (operațiunii de pacificare rusă în Transnistria), sper că ei înțeleg că responsabilitatea pentru apariția unui nou focar de tensiune va cădea pe ei”, a avertizat Gubarev.
Portalul de știri politice Tribuna titrează că ministrul educației în exercițiu, Maia Sandu ar putea deveni noul ambasador al Republicii Moldova în SUA. Portalul face referire la surse din cadrul Guvernului, fără însă a le nominaliza. Tribuna menționează că „în ultima perioadă numele Maiei Sandu este vehiculat, în anumite cercuri, atât ca posibil Ambasador în SUA, cât şi posibil candidat la funcţia de Prim-ministru al RM”.
Jurnalistul Petru Bogatu constată în editorialul său publicat în „Ziarul național” că separatismul transnistrean este în agonie. „(…) Cum proiectul lui Putin Novorusia, care urma să-i asigure cale liberă spre Crimeea și Transnistria, a dat chix, regiunea rebelă din estul RM a pierdut contactul direct și nestingherit cu Rusia și nu are nicio posibilitate să-l refacă. În aceste circumstanțe, regimul separatist se stinge lent”, scrie Bogatu. Potrivit jurnalistului, „Transnistria agonizează. Acesta este deja un fapt medical. Nu întâmplător, în ultimele trei luni, Tiraspolul de două ori a fost vizitat de ambasadorul SUA la Chișinău.”
