Premierul Victor Ponta încearcă să imite strategia greacă atunci când îi răspunde președintelui Klaus Iohannis că decizia de a nu promulga Codul Fiscal este fie o blocare a guvernului „cu orice cost”, fie „o decizie luată în afara României și împotriva intereselor țării” pe care președintele „trebuie să o aplice cu orice risc”.
Primul ministru se referă la opoziția principalilor finanțatori ai României din ultimii ani: Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Fiindcă atât reprezentanții Bruxellesului, cât și cei ai FMI au avertizat încă din luna aprilie că măsurile propuse de guvernul român în Noul Cod Fiscal sunt nesustenabile.
Ar fi vorba în primul rând despre reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente încă din luna iunie de la 24 la 9 procente și de micșorarea generală a TVA de la 24 la 19 la sută începând cu anul viitor.
Guvernatorul Băncii Naționale a României a fost și el sceptic în privința măsurilor de relaxare fiscală care ar putea afecta echilibrul economic, cu toate că în Parlament a fost un consens cum rar se întâlnește în România.
Klaus Iohannis a sugerat și el de câteva ori înainte să respingă Codul Fiscal că e nevoie de mai multă prudență pentru a „consolida echilibrele macroeconomice” și „potențialul de creștere economică pe termen lung”.
Dar miza președintelui s-ar putea să depășească, în acest context, rolul său de paznic instituțional și de far pro-occidental.
Pentru că dincolo de faptul că speră în modificarea Codului Fiscal cu sprijinul liberalilor, președintele vrea să testeze în ce măsură „interesul național” se aplică și în chestiuni economice pentru progresiștii vicepremierului Gabriel Oprea.
Noua filosofie fiscală din Codul Fiscal girat de premierul socialist Victor Ponta spre legiferare este profund liberală, prin micșorările de taxe și impozite pe care le propune, dar în același timp redeschide discuția despre deficitul României.
O creștere a deficitului anual ar submina angajamentele luate de România în 2012 alături de celelalte state europene.
O parte dintre liberali au spus deja că își mențin opțiunea față de acest Cod Fiscal pe care de altfel l-au votat în Parlament (aripa Ludovic Orban), alții, precum Cătălin Predoiu, premierul din umbră al Opoziției, sau Eugen Nicolăescu susțin modificarea în sensul criticilor prezidențiale.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a precizat prin liderul său Kelemen Hunor că înțelege critica lui Iohannis, sugerând însă că rămâne pe vechile poziții de susținere a Codului Fiscal.
Lucrurile sînt însă volatile în România și până în august când se preconizează o ședință extraordinară a Parlamentului pentru luarea în discuție a Codului Fiscal respins de președinte se pot schimba multe.
Klaus Iohannis își pune în practică propriul său program și testează eventualitatea unei noi majorități, după ce a avut de partea lui un vot favorabil în Parlament la numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în fruntea serviciului de spionaj.
Teoria conspiraționistă a premierului român că președintele ar face jocurile străinătății în defavoarea țării prin nepromulgarea Codului Fiscal va prinde la votanții tradiționali ai social-democraților, mai cu seamă că reducerea TVA a dus deja la reducerea prețurilor.
Este o metodă de lucru tradițională a acestui partid, de câte ori se află în criză. De data aceasta scenariul răului venit din afară se construiește încet-încet ca într-un puzzle cu ajutorul televiziunilor de știri controlate de oamenii din jurul primului ministru român: ținta pe termen lung este decredibilizarea lui Klaus Iohannis.
