În România sunt aproape 65.000 de musulmani, conform ultimului recensământ. Dintre aceștia mai puțin de 10.000 locuiesc în București, locul unde ar urma să se ridice o Mare Moschee. Împotriva acestei idei s-a ridicat fostul președinte Traian Băsescu și apoi tot mai mulți politicieni, lideri de opinie și chiar reprezentanți ai musulmanilor din România. Între ei Fatma Ruxandra Ylmaz de 35 de ani, care urmează un master de gen la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) și care spune că viitoarea Mare Moschee „nu reprezintă un factor de risc sau o rampă de propagare a fundamentalismului din simplu fapt că va fi goală” și că vor veni să se roage aici cel mult câteva zeci de musulmani.
De altfel din cauza multitudinii de reacții negative, guvernul român a decis, potrivit declarațiilor să micșoreze din mers Marea Moschee, care inițial era prevăzută pentru 10.000 de credincioși și să o redimensioneze declarativ la doar 1000, minus Universitatea Islamică, prevăzută și ea în proiectul inițial. Cu toate acestea, naționaliștii de la Noua Dreaptă, cu filiale și în Republica Moldova, au organizat un protest și au anunțat că vor strânge semnături pentru lansarea unui referendum în care bucureștenii să fie întrebați dacă sunt de acord ca Noua Moschee să fie construită în capitală sau nu.
Între Turcia și România se negociază de mai bine de 10 ani construirea acestei moschei și după cum rezultă din spusele alarmiste ale fostului președinte Traian Băsescu, mărimea stabilimentului a contat foarte mult. Tratativele s-au încheiat la finele lunii mai printr-o Hotărâre de Guvern (nr. 372 din 27 mai 2015) care îi oferă guvernului turc un teren de 11.000 de mp pentru o perioadă de 49 de ani. Prin comparație cea mai mare moschee din lume pe care vrea să o ridice președintele turc la Istanbul va avea 15.000 de mp, iar construcția va oferi loc de rugăciune pentru 30.000 de oameni.
În București există deja o moschee (în zona Pieptănari), care nu se umple nici la marile sărbători musulmane, iar turcii din capitală se plâng că nu mai au unde să-și îngroape morții. Ideea inițială de a ridica cea mai mare Moschee din Europa la București, eventual în paralel cu uriașa Catedrală a Neamului a suscitat pentru prima dată în România reacții anti-musulmane. Cu toate că independența față de Imperiul Otoman a fost obținută abia în 1877, nu a existat niciodată un curent anti-islam.
Acest curent a fost prins din zbor de mișcarea naționalistă și ortodoxistă Noua Dreaptă, care își va continua campania de strângere de semnături împotriva Marii Moschei, profitând de ocazie să-și facă propagandă, să strângă noi aderenți și să-i convingă pe credincioșii autohtoni de pericolul care vine dinspre musulmanii care trăiesc în România. Islamofobia ar putea să nu ocolească țara, dacă guvernele de la București și de la Ankara nu vor miza pe moderație, renunțând la ideea de a ridica în capitala română cea mai mare moschee din Europa. În același timp, acest subiect poate detona un nou val de naționalism, mai artificial decât oricând.
