Un recent sondaj realizat în Germania arată că cel puțin 70 la sută din locuitorii Berlinului au cel puțin o bicicletă. În capitala Germaniei bicicliștii se simt în siguranță, fiind participanți egali, și chiar privilegiați la traficul rutier, cu piste, semafoare speciale și prioritate în intersecții. Valeriu Gonța, un tânăr din Bălți, a absolvit de curând masteratul în științe politice în Germania și s-a stabilit la Berlin. Într-un interviu cu Lina Grâu, el povestește despre diferența de atitudini pe care o vede în Germania și R. Moldova.
Europa Liberă: În Berlin, la fel ca și în alte orașe din Germania, am observat foarte multe biciclete. De ce se circulă atât de mult cu bicicleta? Este o tradiție, un mod de a face economii, este un mod de viață, ce este?
Valeriu Gonța: Aș spune că sunt toate trei. În primul rând, e un mod de viață aici. Recent am citit în presa de la Berlin că 70% din populația orașului Berlin deține o bicicletă și acesta este cel mai utilizat mijloc de transport, cel puțin din Berlin.
Bine, bicicletele se folosesc în toată Germania, practic, pentru că aici este o infrastructură foarte bună și pusă la punct, astfel încât poți să ajungi oriunde îți dorești cu bicicleta, în orice parte a orașului. Deci, infrastructura este impecabilă și, în același timp, orașul este unul splendid, astfel că îți dorești să te plimbi cu bicicleta. Și, în același timp, este o modalitate ieftină de a te deplasa, nu trebuie să plătești nimic, este ecologic, este sănătos. Iar toate aceste elemente sunt esențiale pentru germani – să fie ecologic, să fie calitativ, să fie sănătos și cât mai eficient.
Europa Liberă: Cine folosește cel mai mult bicicletele? Dacă tot spui că există o statistică despre câți deținători de biciclete sunt, probabil este și o clasificare pe vârste?
Valeriu Gonța: În primul rând, sunt tineri. Toți tinerii au o bicicletă – eu personal nu cunosc nicio persoană, nu am niciun prieten care să nu posede cel puțin o bicicletă, unii chiar au și două biciclete.
E la modă, e un trend să ai bicicletă aici și aș spune că tineri sunt în primul rând cei care circulă cel mai mult. Dar nu este exclus să vezi și persoane în etate care folosesc bicicleta. În Moldova ar fi un pic ciudat să vezi o doamnă în etate sau un bătrânel pe bicicletă – toți se uită ciudat la persoana respectivă. Ei bine, în Germania este cu totul altă mentalitate.
Un alt aspect foarte interesant pe care l-am remarcat este că și unii politicieni, chiar deputați, merg la lucru cu bicicleta și nu cu mașina. Sunt unii deputați din parlamentul german care au ajuns în presă pentru că au lăsat mașina de serviciu acasă sau la birou și practic ei merg cu bicicleta la muncă, lucru care îmi pare extraordinar!
Europa Liberă: Lucru care nu prea se întâmplă în Chișinău și chiar ar fi halucinant să vedem un astfel de tablou. În Chișinău, dacă tot vorbim de mersul cu bicicleta prin oraș, am prieteni care s-au ambiționat să meargă cu bicicleta, dar foarte mulți dintre ei au avut accidente sau tot felul de incidente cu șoferii. Există la Berlin o altfel de cultură în trafic a șoferilor? Se ține cont mai mult de existența bicicliștilor, de faptul că sunt membri egali ai circulației pe străzi?
Valeriu Gonța: Absolut. Aici șoferii sunt foarte toleranți, în primul rând. În al doilea rând, își cunosc foarte bine regulile de circulație, pentru că dacă nu știi regulile de circulație nu ai cum să obții un permis de conducere, ceea ce în Moldova nu prea este valabil. În același timp, bicicliști au prioritate în trafic aici, astfel încât, în cazul unui conflict la o intersecție, de obicei, biciclistul are prioritate.
Trebuie de remarcat și faptul că infractustura aici este foarte bine pusă la punct, există și semafoare pentru bicicliști, cea ce face ca traficul să fie mult mai eficient și ușor. De regulă, pistele de bicicliști sunt situate între stradă și pasajul pentru pietoni, dar sunt momente când nu este suficient spațiu pentru pistele bicicliști și astfel șoseaua sau traseul central este practic împărțit cu șoferii. Și șoferi niciodată nu vor depăși linia bicicliștilor pentru că știu că și aceștia sunt parte a traficului.
Europa Liberă: Suntem acum pe o terasă pe zona Alexanderplatz, în zona centrală a Berlinului. Am văzut acum circulând pe lângă noi o mașină mică cu două locuri, cu o siglă specifică – am înțeles că au o poveste aparte aceste mașini...
Valeriu Gonța: Da, este un proiect relativ nou în Germania. Aceste mașini sunt 100% ecologice. Dat fiind faptul că nu merg pe combustibil, ci doar pe energie electrică. Guvernul german și-a propus ca în următorii ani să reducă foarte mult emisiile de gaze nocive și vrea să implementeze sisteme cât mai ecologice.
O astfel de mașină poate fi închiriată cu un preț relativ mic și o poți folosi în scopuri personale timp de câteva ore. Foarte multe persoane au început deja să folosească acest mijloc de transport. În primul rând, pentru că este ecologic, iar nemții sunt foarte conștienți de mediul înconjurător și le pasă foarte mult de calitatea aerului, de calitatea apei. Acest sistem de mașini ecologice se implementează în primul rând în marele orașe ale Germaniei, cu precădere în Berlin, Hamburg , Munchen și Frankfurt și sunt sigur că acest proiect se va întinde la nivel național.
Europa Liberă: Bănuiesc că este comod și are priză la public inclusiv pentru că nu trebuie să ai grija parcării, a taxelor, a unui garaj unde să ții mașina... E simplu – ai luat-o, ai închiriat-o, ai lăsat-o în altă parte a orașului și îți vezi de viața ta de om liber în continuare...
Valeriu Gonța: Da, ai dreptate – pur și simplu îți plătești o taxă de închiriere și nu ai grijă. Poți să o folosești oricând, la orice oră, este accesibilă, sunt și aplicații pe smartphone prin care poți să închiriezi astfel de mașini.
În același timp, în Berlin, dar și în alte orașe putem observa și diferite locuri în care poți să închiriezi bicicleta pe o zi – ai închiriat-o și poți să o folosești timp de 24 de ore și după care o restitui la orice altă parcare din Berlin. Multe persoane folosesc acest sistem mai ales atunci când vin în turism sau atunci când de regulă călătoresc în transportul public sau pe jos și într-o zi vor să se plimbe cu bicicleta. Eu cred că este o metodă foarte bună pentru a cunoaște orașul – acest oraș fermecător – într-o manieră mult mai elegantă și mai plăcută.
Europa Liberă: Grija germanilor față de mediu și față de spațiul în care locuiesc se manifestă și prin atitudinea față de energia regenerabilă – am văzut de exemplu foarte multe mori de vânt cât am mers cu trenul prin Germania. Cât de mare este trendul acesta de a refolosi energia solară, energia eoliană? De exemplu, tu îmi spuneai că la Berlin până recent a fost destul de rece, deci a fost destul de puțin soare, față de Moldova unde erau 30 de grade încă din luna mai. Deci, ar fi un potențial mult mai mare de folosire a energiei solare în Moldova, decât în Germania. Dincolo de asta, anume în Germania vedem acoperișuri pline de panouri solare…
Valeriu Gonța: Germanii încearcă să fie cât mai eficienți din toate punctele de vedere. Și când vine vorba de energie încearcă să o conserve cât mai bine. Practic, fiecare localitate din Germania dispune de instalații pentru captarea energiei eoliene și a celei solare. Astfel, există multe sate care se bazează în exclusivitate doar pe energia verde, așa cum o numesc nemții. Acest lucru este mai posibil în localitățile rurale unde există un număr limitat de gospodării și persoanele se pot folosi în exclusivitate de această energie verde.
Chiar și rețeaua de trenuri germane încearcă să utilizeze în ultima perioadă energia verde și din acest considerent prețul biletelor de tren a crescut un pic, pentru că această energie regenerabilă implică și anumite costuri, mai ales în perioada de investiție. Însă sunt foarte multe persoane care sunt dispuse să plătească cu unu, doi euro mai mult pentru a folosi transportul care se bazează pe energia verde.
Aș vrea să dau un exemplu foarte interesant pe care l-am descoperit recent aici în Berlin. O sală de forță neobișnuită a fost deschisă recent în Berlin – aceasta se alimentează exclusiv pe energia generată de către persoanele care practică sportul în sala respectivă. Dacă ești pe o bicicletă și pedalezi, se creează o anumită energie. Și această energie nu este pierdută, ci este captată și astfel este alimentat tot sistemul de iluminare al sălii de sport respective. Mi se pare o idee extraordinară. Omul merge la sală, practică sport, eventual vrea să facă mușchi sau să piardă din greutate, dar în același timp contribuie la menținerea unui mediu curat pentru că energia pe care el o depune acolo nu este pierdută.
Europa Liberă: Cum a fost primită această idee? Mi se pare foarte ingenioasă.
Valeriu Gonța: Foarte deschis. Pentru că oameni sunt foarte conștienți de mediul înconjurător, de ecologie, le pasă și mulți sunt dispuși să meargă la astfel de săli sau să contribuie la un mediu mai curat. Și acest lucru mă bucură foarte mult.
Observ că Berlinul, deși este un oraș extraordinar de mare cu o populație de 3,5 milioane de locuitori, cam cât populația Moldovei, e totuși un oraș relativ curat și aerul nu este la fel de poluat ca și cel din Chișinău. Și calitatea apei este foarte bună, chiar mai bună decât cea din Chișinău. Asta, repet, deși este un oraș atât de mare și are o populație impresionantă, dar totuși face față. Și asta îmi place foarte mult.
Europa Liberă: Mergi din când în când și la Chișinău, stai în Germania. Care sunt lucrurile care ți se par foarte diferite aici și acolo și care pot fi schimbate la Chișinău, astfel încât să avem o cultură apropiată de cea a Germaniei?
Valeriu Gonța: În primul rând, este vorba de mentalitatea pe care o avem. Avem două mentalități total diferite – cea din Moldova și cea din Germania. Oamenii de aici sunt foarte deschiși la cea ce este nou – vor să încerce lucruri noi, își doresc o viață mai bună, dar nu le este teamă să-și asume anumite riscuri, nu le este teamă să intre în necunoscut. Ori la noi, în Moldova, oamenii s-au obișnuit cu un anumit sistem și nu vor să-l schimbe. Oamenilor le este teamă de ce va veni și ei nu știu dacă vor putea face față sau dacă se vor putea integra. Eu cred că aceasta ar fi ideea centrală – o schimbare de mentalități.
Cum poate fi făcut acest lucru? Ei bine, eu cred că trebuie ca cei care sunt plecați din țară, în momentul în care se întorc, să încerce să schimbe un pic mentalitatea celor rămași în țară. Să încerce să le povestească despre experiențele lor, să încerce să-i aducă în Uniunea Europeană, să le arate locurile în care trăiesc, modul lor de viață pe care îl au și de ce sunt mulțumiți, de ce cred că acest sistem funcționează.
Bineînțeles că este nevoie de o schimbare de sistem, dar dacă e să vorbim de acest subiect trecem pe subiectul politic și nu aș vrea să intru în detalii. Dar dincolo de asta sunt de părere că mentalitatea oamenilor este un lucru foarte important. Avem nevoie de schimbări majore la noi în țară pentru că nu putem să trăim în trecut, trebuie să ne mișcăm spre viitor.
Și cel mai îmbucurător este faptul că avem oameni care ne sprijină din Uniunea Europeană și în țările din cadrul acestui spațiu – cum este Germania, Franța, Italia și alte țări, care vor să ne ajute prin transferul de experiență, de cunoștințe și chiar ne oferă și sprijin financiar pentru a face o schimbare la noi acasă. Ei
bine, acuma totul depinde de noi, de societatea noastră. Dacă ne dorim să mergem înainte, nu vor veni germanii să ne facă schimbare, nu au nici un drept să intervină în treburile noastre interne. Dar ei ne pot da recomandări, pot ajuta în caz de nevoie și cred că trebuie să nu pierdem acești parteneri importanți pe care îi avem, trebuie să construim noi parteneriate și să încercăm să ne dezvoltăm după formula lor.
