Postul de radio B92 a fost un simbol al jurnalismului independent si credibil pentru Serbia si pentru regiunea Balcanilor. A fost „fereastra spre lume” pentru ascultatorii sirbi si „fereastra lumii” asupra Serbiei. De patru ori regimul Miloşevici a încercat să-l amuţeasca: in 1991, 1996, 1999 şi 2000. De fiecare data jurnalistii care serveau valorile democratice l-au reinventat şi l-au readus pe unde. Acum s-ar putea sa fie însă ceva mai complicat. Toate programele sale originale vor fi suspendate de catre noul proprietar. Un om de afaceri grec. O relatare în rezumat a corespondentilor nostri de la Serviciul Balcanic.
Pentru multi sirbi ideea că nu vor mai auzi semnalul postului de radio B92 este de neimaginat. Vicepresedintele Asociatiei Jurnalistilor Independenti din Serbia, Dragan Janjic, isi aminteste:
„Soţia unui coleg de-al nostru vroia sa isi cumpere un apartament pe la mijlocul anilor '90. Mergea cu un radio cu tranzistori la git, deschis pe programele postului B92 si incepea sa vada apartamentul numai daca se auzea perfect semnalul acestui post de radio. Daca nu, nici nu mai intra sa vada apartamentul…”
De curind, 11 din cei 16 jurnalisti pe care ii mai avea postul, au primit un mesaj sec prin posta electronica in care erau anuntati ca programul lor se suspenda, postul raminind strict un post muzical: fara ştiri, fara dezbateri, fara reportaje.
Postul a fost infiintat in 1989 de un grup de jurnalisti independenti cu sprijinul financiar al Fundatiei Soros si al Agentiei Americane pentru Dezvoltare Internationala. A fost postul de la care sirbii au aflat adevarul in timpul razboaielor din Blacani, la prabusirea regimului Milosevici si in timpul campaniei NATO din 1999. In acea perioadă, regimul Milosevici şi-a trimis gărzile sa ocupe studiourile de radio şi a preluat acelasi nume încercind astfel să discrediteze postul. Citeva luni, adevaratul B92 nu a mai putut funcţiona.
In 2000 Institutul International al Presei de la Viena l-a premiat pe fondatorul postului jurnalistul Veran Matic ca unul din cei 50 de eroi ai luptei pentru libertatea presei din ultimii 50 de ani.
In 2001, B 92 avea 250 de angajati, organiza actiuni civice si culturale, concerte de rock prin care erau promovate valorile democratice si alte torerantei: „Muzica originală facea parte integranta din acest post. Postul a pus bazele jurnalismului muzical. Colegii nostri informau si educau publicul, generatii intregi despre muzica rock, ajutindu-i să înţeleaga aceasta muzica si subgenurile ei…”
De-a lungul anilor, postul de radio şi-a deschis un site, un studio de televiziune, a publicat carti si realizat filme documentare. A devenit un conglomerat multimedia.
In 2010, omul de afaceri grec Theodore Kyriaku a cumparat postul si jurnalistul care l-a infiintat a fost plasat in serviciile birocratice. Mesele rotunde si programele politice au inceput sa dispara unul dupa altul. Criticile la adresa politicienilor au început sa dispara si ele si s-au intetit telefoanele critice de la politicieni catre realizatorii de programe.
Dupa cum spune jurnalista Gordana Susa, nu este vorba numai de afaceri, ci si de politica iar premierului nationalist Aleksandr Vucic nu ii plac criticile presei: „Cineva este intr-adevar interesat ca acest simbol al libertatii presei sa dispara.”
Organizatia Reporters Sans Frontieres a plasat Serbia, in clasificarea sa anuala pe pozitia 67 anul acesta fata de 54 anul trecut…
Va reusi B92 sa renasca încă odată, asa cum a mai facut-o de patru ori pina acum in anii '90 ? Ascultatorii sai fideli sunt increzatori si in puterea jurnalistilor de a-şi apara independenta şi in puterea Internetului.
„Din fericire nu mai suntem in anii '90. Acum exista Internetul. Speram ca voi, cei de la acest post de radio, cei care cu care am crescut si care ne-ati educat muzical si cultural, sa gasiti o cale de a crea o noua oaza de muzică, bun gust si valori reale”…, le scria jurnalistilor pe retele de socializare Milena, iar un alt ascultator completa „ne vom reface radioul acesta al nostru. Inca o data!...”
