Guvernul interimar de la Chişinău a aprobat, miercuri, acordarea sumei restante de peste un milion de lei agricultorilor care nu-şi pot lucra terenurile amplasate de-a lungul traseului Râbniţa-Tiraspol, în partea stângă a Nistrului. E vorba de o restanța de anul trecut din compensațiile totale de aproape 13 milioane de lei acordate fermierilor din raionul Dubăsari. Vicepremierul în exerciţiu pentru reintegrare Victor Osipov a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să intervină cu măsuri de susţinere şi în acest an și a îndemnat executivul să pregătească aceste măsuri din timp.
În timp ce Guvernul interimar a alocat cu mare întârziere fermierilor din Dubăsari ultima restanță din compensațiile de anul trecut, aceștia spun că insistă şi anul acesta să fie despăgubiți pentru că nu-şi pot lucra terenurile. Fermierii cer din nou 13 milioane de lei, cât le-a fost acordat şi anul trecut, în premieră, după ce în martie administrația de la Tiraspol le-a îngrădit accesul la terenuri, e vorba de 6 mii de hectare, amplasate de-a lungul traseului Rîbniţa-Tiraspol.
Ştefan Driga, din satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, este proprietarul unui teren agricol de 400 de ha. El spune că banii ceruți de fermieri nu le acoperă pierderile, ci doar o parte din cheltuieli. Fiecare hectar compensat de guvern cu 1200 de lei le-ar fi putut aduce venituri de zeci de ori mai mari, mai spune el:
„Eu, ca agent economic, întreţin acolo imobile, paznicii, întreținem lucrătorii, nu i-am alungat că nu e aşa de uşor. Oamenii au lucrat toată viaţa. Ce să facă? Unde să plece? Speram că peste un an ni se vor terenurile şi unde să căutăm oamenii pe urmă. Şi ne trebuie şi anul acesta compensaţii pentru agenţi economici şi la cotaj. Am calculat şi ar fi nevoie iar de 13 milioane. E puţin. Dar măcar ceea ce este. Ce să facem. Credem că la toamnă trebuie să se hotărască politic să ne întoarcă terenurile. Suntem în secolul 21 dar parcă am fi în anii 37 când oamenilor li se luau pământurile.”
Vicepremierul interimar pentru reintegrare Victor Osipov le-ar fi promis recent fermierilor 13 milioane de lei şi în acest an. Deocamdată nu este limpede de unde vor fi luați banii. Ieri, la şedinţa executivului, Victor Osipov a cerut Ministerului agriculturii să identifice soluţii.
Vicedirectorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, Nicolae Ciubuc, spune că deocamdată nu e limpede când şi cu cât vor fi compensați fermierii din Dubăsari:
„Urmează să identificăm soluții ca să venim și anul acesta cu careva măsuri, dar după investirea guvernului vom vedea care vor fi pașii.”
Anul trecut fermierii din Dubăsari au ajuns în posesia compensațiilor în decembrie, deși decizia în acest sens a fost luată în iulie.
Juristul de la Promo-Lex, Alexandru Zubco, spune că găsirea unor soluții provizorii și temporare, cum ar fi compensațiile, nu va soluționa problema. Or şi în cazul despăgubirilor ar fi necesar un mecanism special, reglementat prin lege. În opinia expertului autoritățile constituționale se fac responsabile de faptul că fermierii nu au acces la terenuri. Chișinăul trebuie să fie mai ferm în a-i pedepsi pe cei care încalcă dreptul la proprietate a țăranilor, dar şi în negocierile cu Tiraspol.
„Soluții există. Știm că agenții economici de la Tiraspol au mai multe facilităţi, au acces liber, sunt scutiți de TVA, fac export în UE, în Federația Rusă, trec prin vămile Republicii Moldova. Ei sunt favorizați. Iar agenții economici din Dubăsari care sunt împroprietăriți legal nu pot face nimic, nu au acces nici la terenurile lor, la proprietatea lor privată. Respectiv, negociezi, pui la balanţă. Limitezi agenții economici din Transnistria în anumite chestii şi obligi Tiraspolul să cedeze la acest capitol. Dacă nu se soluționează aplici altă soluție, tragi la răspundere penală pentru că au ocupat ilegal terenurile. Sunt soluții, sunt mecanisme economice, juridice, dacă aceste politice nu se aplică.”
Problema terenurilor a fost abordată la fiecare întâlnire de până acum între negociatorii de la Chișinău şi Tiraspol. De fiecare dată părţile s-au acuză reciproc de lipsă de cooperare. Chișinăul insistă ca țăranilor să le fie recunoscut dreptul la proprietate şi să-şi lucreze terenurile în baza unor certificate. Partea transnistreană dorește ca fermierii să arendeze aceste terenuri, care ar fi proprietatea nerecunoscutei „rmn”, întrucât în regiunea transnistreană nu funcționează dreptul la proprietate privată.