Procurorul ucrainean Oleh Valendiuk trebuia să fie demis toamna trecută, căzând sub incidența Legii lustrației, menită să elimine oamenii fostului președinte Viktor Ianukovici, al cărui guvern a fost răsturnat după protestele pro-europene de pe Maidan. Totuși, Valendiuk a obținut un post mai bun: a devenit un procuror de rang înalt în capitala ucraineană, la Kiev. O investigație a jurnaliștilor ucraineni, în colaborare cu Europa Liberă.
În Ucraina, Legea lustrației a intrat în vigoare pe 15 octombrie, când președintele ucrainean Petro Poroșenko a decis să curețe guvernul de demnitari care s-au compromis în așa-zisa „eră a lui Ianukovici”.
Oleh Valendiuk, pe atunci șeful de departament la Biroul procurorului general al Ucrainei, a aflat că va cădea sub incidența Legii lustrației și a contestat imediat acest fapt. Procurorul a cerut instanței să emită o interdicție preventivă de demitere din funcție. Interdicția a fost aprobată, ceea ce a însemnat că Valendiuk a făcut primul pas pentru a evita lustrația.
Totul a durat doar trei zile lucrătoare, un termen extrem de scurt pentru sistemul judiciar ucrainean. Întrebat de un jurnalist de cât timp ar avea nevoie un cetățean simplu pentru a primi un răspuns în scris de la un procuror, Valendiuk a spus:
„În funcție de necesitatea unor anumite verificări, poate lua de la 15 zile până la o lună, adică 30 de zile.”
Tetiana Kozacenko, șefa departamentului responsabil de „curățarea” guvernului de oficiali înalți corupți, din cadrul Ministerului de Justiție ucrainean, a afirmat că rapiditatea cu care s-a acționat în cazul lui Valendiuk este uluitoare.
„Cred că a făcut o treabă extrem de bună în evitarea lustrației. Are conexiunile și posibilitățile necesare, înțelege cum are loc procesul, știe oamenii care lucrează acolo și ce să facă pentru a obține o decizie în favoarea lui”.
Valendiuk neagă că ar fi călcat strâmb și afirmă că decizia instanței de a-l proteja de lustrație a fost corectă, fiindcă spune că nu a deținut putere de decizie în perioada guvernării lui Ianukovici. Valendiuk consideră că nu trebuia să cadă sub incidența Legii lustrației, însă Tetiana Kozacenko nu este de acord.
„Conform tuturor criteriilor, a perioadei în care deținea funcția și rangul acesteia Valendiuk ar fi trebuit demis.”
Mai mult decât atât, hotărârea emisă în favoarea lui Valendiuk a fost ținută în secret, chiar dacă legea spune că toate hotărârile judecătorești trebuie să apară în registrul electronic public a doua zi după ce au fost emise. Directorul companiei de stat care administrează registrul online, Volodimir Kaluha, spune că instanța a așteptat patru luni înainte să transmită documentele spre publicare.
Markian Halabala, șeful unei organizații independente menite să investigheze judecătorii și deciziile emise în perioada protestelor, știe cum hotărârea a fost ascunsă de „ochiul public”:
„Răspunsul e simplu: prin corupție.” Halabala a adăugat că judecătorul care a emis decizia trebuie și el să treacă procesul lustrației.
Sub incidența Legii lustrației au ajuns peste 620 de oficiali ucraineni, conform datelor Ministerului Justiției. În acest mod, guvernul de la Kiev încearcă să lase în urmă trecutul împânzit de corupție din perioada lui Ianukovici și pregătește fundamentul pentru reformele necesare economiei naționale, pentru a o face mai puțin vulnerabilă în fața Federației Ruse.
