Într-un interviu cu jurnalistul serviciului rus al Europei Libere Roman Super, Ksenia Sobciak a povestit despre aparițiile sale la posturile federale de televiziune, ce înseamnă anexarea Crimeii pentru ruși și imaginea lui Vladimir Putin în perioada când era mâna dreaptă a tatălui ei, Anatoli Sobciak – primul primar al orașului Sankt Petersburg ales democratic.
Europa Liberă: Sunteți invitata mai multor emisiuni la posturile TV de stat. De ce dați curs acestor invitații? Vă este dor de eter, de audiențe mari?
Ksenia Sobciak: „Desigur. Cred că e extrem de nedrept… Sunt sigură că aș putea face emisiuni mult mai bune și cu un rating mult mai înalt, decât mulți dintre cei care lucrează acum la TV. Mă supără faptul că nu am ajuns acolo doar din cauza convingerilor mele politice. Mi-e dor, sunt om al televiziunii, vreau să lucrez la televiziune, dar nu la televiziunea din ziua de astăzi.
Dacă ți se oferă posibilitatea să-ți exprimi opinia, dacă îți dau garanție că ceea ce spui nu va fi scos din context, trebuie să mergi. Dacă Soloviov (Vladimir Soloviov, prezentator TV din Rusia – n.r.) mă cheamă mâine la emisiunea lui (ceea ce desigur nu se va întâmpla), eu voi merge.
Trebuie să folosești orice oportunitate de a-ți exprima opinia. Spune-ți opinia dacă ți se dă posibilitate. Da, majoritatea oamenilor va striga la tine, te va lua în râs, te vor lua de prost, dar patru oameni te vor auzi. Trebuie să te gândești la ei. Nu contează că în sală se va aplauda la comandă, nu contează că Prohanov (Aleksandr Prohanov, publicist și om politic din Rusia – n.r.) și Kurghian (Serghei Kurghian, prezentator la postul TV «Rossya» – n.r.) se vor înțelege din start că Sobchak e rea.”
Europa Liberă: E adevărat că la televiziunea de stat vi s-a arătat cartonașul roșu? Ați văzut cu ochii voștri acest cartonaș?
Ksenia Sobciak: „Acest cartonaș sunt listele negre în care este și numele meu. Acum nu mă mai sună, dar cândva mă telefonau de la diverse posturi TV și mă chemau la muncă, să moderez niște emisiuni, dar apoi mă sunau înapoi și-mi spuneau că au greșit, nu știau că n-au voie să mă cheme la casting. Au fost multe cazuri de acest gen.”
Europa Liberă: Totuși, sunt sigur că sunteți în relații bune cu șefii de televiziuni. Cum vă explică acest lucru în discuțiile personale?
Ksenia Sobciak: „Nici nu-i pun în situații incomode. De ce aș face-o? Noi toți înțelegem totul. Nu vreau să-l pun pe Ernst (Konstantin Ernst – producătorul general al postului Pervîi kanal din Rusia – n.r.) în situații incomode. Nu vreau să-l pun pe Pozner în situații incomode. Înțeleg că Pozner ar vrea să mă invite la emisiunea lui, chiar a spus-o public, dar nu mă invită. Și înțeleg de ce nu mă invită. Dar nu voi umbla după el, spunând: «Vladimir Vladimirovici, poate totuși vă dau voie să mă chemați la interviu?»”
Europa Liberă: Credeți în eficiența lustrației? Oamenii care distrug acum comunitatea de jurnaliști profesioniști voi răspunde vreodată pentru asta?
Ksenia Sobciak: „E o întrebare foarte complicată. Mă gândesc deseori la asta. Ceea ce s-a întâmplat cu țara noastră este o consecință a faptului că Elțîn nu a început procesul lustrației. Atunci părea că nu e nevoie, părea că serviciile speciale au rămas în trecut, că s-a terminat cu așa ceva. Cred că într-o societate civilă eficientă lustrația este o măsură excesivă, trebuie să existe alte mecanisme.
Nu pot spune de alți jurnaliști și producători, dar sunt sigură: dacă mâine mass-media ar deveni liberă, Ernst ar face cele mai bune și mai interesante știri din țară. Și nimeni n-ar fi ca el. Sunt sigură că îi displace enorm ceea ce face acum. Și simte jenă. Poate chiar rușine.”
Europa Liberă: L-ați votat vreodată pe Putin?
Ksenia Sobciak: „Da, o dată. Atunci, la primul mandat. Votam cu un sentiment bun, era o bucurie mare. Era un om cu idei democratice.”
Europa Liberă: Dar se spune că era practic un bodyguard în echipa tatălui Dvs. pe deasupra, mai purta niște costume hidoase…
Ksenia Sobciak: „N-a fost niciodată bodyguard. Rezolva o grămadă de probleme. Întotdeauna era eficient și muncitor. Tatăl meu îl prețuia enorm. Toate aceste istorii că Putin era „băiat de fugă, de bătaie” – toate sunt neadevăruri. Scopul acestor discuții e clar – să-l umilească pe Putin.
Însă, într-adevăr, Putin purta sacouri oribile. Asta n-are nicio legătură cu faptul că ar fi fost un bodyguard, dar că nu are gust. În general, nu e un om care ar fi interesat de estetism. Tatăl meu avea un simți estetic, dar nu sunt sigură că ar fi un lucru bun pentru un politician. Era important pentru tatăl meu să aibă un sacou frumos, să aibă o casă curată și îngrijită. Același lucru contează și pentru mama mea, și pentru mine. Dar în codul genetic rusesc nu există această calitate, dragoste pentru estetism. Nu suntem francezi, nu suntem italieni.
Putin n-are simț estetic, dar nici bodyguard n-a fost. Când Putin s-a mutat la Moscova, era prețuit anume pentru capacitatea incredibilă de muncă. Pentru dorința lui de a lua totul în mâinile sale, de a deveni indispensabil. Așa a fost și în timpul tatălui meu. Tata pleca undeva cu treburi, iar Putin lua pe sine toată munca neagră: documentele, activități legate de gospodărie, își făcea cariera conștient. Putin este mâna dreaptă, fără de care nu poți face absolut nimic, fără de care nu se poate. Se apuca de munca pe care alții nu voiau să o facă.”
Europa Liberă: Iar acum nici el nu are o mână dreaptă. Totul în țară e legat de el. Nu poate delega nimic nimănui.
Ksenia Sobciak: „Da, nu poate delega, fiindcă nu are încredere. Și înțelege că oamenii vor strica totul, vor face mai rău, că nu sunt buni de nimic. Cu siguranță se gândește și la asta.”
Europa Liberă: Un subiect popular este și plecarea din țară. Mulți oameni de vază o fac.
Ksenia Sobciak: „E o prostie. Dar pleacă. Prietenii mei pleacă și mă doare. În curând, nu voi mai avea cu cine să vorbesc. Dar eu nu plec.”
Europa Liberă: Ce v-ar face să plecați? După omorul lui Nemțov ați plecat imediat.
Ksenia Sobciak: „Am plecat pentru ceva timp, am angajat și pază. Am pază și acum. Ține de securitate. Din două surse diferite am aflat că există „liste de omoruri” în care este și numele meu. Cinic vorbind, Nemțov ne-a salvat.”
Europa Liberă: Continuați fraza: Crimeea…
Ksenia Sobciak: „… este o mare bătaie de cap pentru cel puțin următorii o sută de ani. E clar deja că nu o vor mai întoarce. Dar nici nu se știe ce e de făcut cu ea. Consecințele acestei istorii le vom suporta încă mult timp.”
Europa Liberă: Oamenii care au anexat Crimeea înțelegeau acest lucru?
Ksenia Sobciak: „Pentru Putin, era o mișcare corectă. Dacă președintele ar avea posibilitate să se întoarcă în acel moment, cred că nu și-ar schimba decizia. Aceasta i-a fost logica: relațiile cu Ucraina oricum sunt ale dracului de proaste, nu se vor îmbunătăți, cu sau fără Crimeea. Dacă o anexezi, cel puțin primești un teritoriu. În acest mod, datorită conflictului din Ucraina, garantezi neaderarea ei la NATO (țările cu conflicte teritoriale nu pot adera la NATO), îți garantezi rating înalt și mulțumirea oamenilor în etate, care țin minte că Crimeea e a noastră. Nu este clar de ce am avea nevoie de ea, dar e a noastră, ne odihneam acolo în copilărie.
Economia oricum era în cădere, prețul petrolului scădea și el, vectorul dezvoltării economice se îndrepta spre podea, Putin asta înțelegea perfect. Nu ai ce pierde, dar poți obține multe: a apărut un motiv prin care s-ar explica criza, a apărut o explicație pentru oameni de ce trăim mai rău – împrejur avem doar inamici, nimeni nu ne iubește. Pentru Crimeea, prieteni, pentru Crimeea! E strălucit. E un politician extrem de eficient în ceea ce ține de beneficiul propriu.”
Europa Liberă: Ksenia, ați fi interesată să intrați în politică?
Ksenia Sobciak: „Nu. Politica presupune o mare lipsă a libertății. Politica întotdeauna înseamnă anumite reguli de joc. O dată să netezești un copil pe cap, altă dată să mergi cu metroul ca să fii mai aproape de oameni. Așa ipocrizie nu-mi place. Dar fără ipocrizie e imposibil să fii politician. Eu sunt pentru liberate. Cuvântul meu principal e «libertate».”
