Presa internațională a anunțat astăzi că autoritățile de la Kiev i-au interzis actorului francez Gérard Depardieu să mai intre în Ucraina în următorii cinci ani. Anunțul a fost făcut marți, într-o declarație a purtătoarei de cuvînt a Serviciului de Securitate ucrainean (SBU), Olena Guitlianska, transmisă agenției France Presse și în care se spune că decizia a fost luată „la cererea Ministerului ucrainean al Culturii”. În urmă cu o săptămînă la Kiev se anunțase că Depardieu ar fi considerat drept „o amenințare la adresa securității naționale”, numele său urmînd să fie interzis în mediile de informare ucrainene, iar filmele sale interzise de a mai fi difuzate.
Războiul de propagandă ucraineano-rus, ce dublează și însoțește conflictul în curs în estul Ucrainei, cu separatiștii pro-ruși, sprijiniți militar și moral de Kremlin, ia o turnură discutabilă, odată cu interdicția difuzării unor filme cum sînt, între alte multe, Cyrano de Bergerac, Sub soarele Satanei sau Ultimul metro.
Este adevărat că actorul francez a făcut numeroase declarații ce pun sub semnul întrebării, elegant spus, atît capacitatea sa de judecată și cît și coerența unor afirmații, de genul aceleia pronunțate la un Festival de film în Letonia, în august 2014, cînd spunea: „Iubesc Rusia și Ucraina, care face parte din Rusia”. La Festivalul de la Cannes, la o altă conferință de presă – citată zilele acestea de „Le Figaro” – actorul declara: „În Uniunea Sovietică merg mereu. În fine, vreau să spun Rusia! Îl văd întotdeauna pe Putin și îl iubesc mult”. Cu același prilej, spunea și că: „Nimeni nu înțelege ceva despre Ucraina. Îl cunoșteam foarte bine pe președintele ucrainean Victor Iușcenko și ador poporul ucrainean”.
Iar despre Vladimir Putin, actorul controversat spusese anterior că îl consideră „o persoană deosebit de inteligentă și umană; el nu a spus niciodată că ar vrea războiul, a spus că dorește o soluție…” Depardieu însuși mai afirma: „eu nu iubesc războiul, nu-mi plac conflictele, fiindcă ele fac morți”.
Ce nu spune Depardieu este că numai conflictul din Ucraina de est, susținut și declanșat de Moscova, a făcut pînă acum peste 6500 de morți…
Între timp, Depardieu s-a aflat zilele trecute în Belarus, în calitate de invitat special al președintelui Alexandr Lukașenka, la rezidența sa personală de la Ozerni, iar un scurt clip publicitar-propagandistic îi înfățișa pe amîndoi într-un decor bucolic, cosind fînul în fața camerelor de luat vederi. Actorul declara cu această ocazie, „Acolo unde am mers, lucrurile arată minunat, ai spune că te afli în Elveția. Drumurile sînt impecabile, sînt iazuri și case foarte frumoase. Văd că oamenii sînt fericiți, calmi, și că în această țară trebuie să fie foarte plăcut de trăit”. Președinția belarusă a anunțat oficial, ulterior, că Lukașenka și Depardieu „au discutat într-o manieră neoficială despre sprijinirea agriculturii în lume și dezvoltarea tehnologică în sprijinul agriculturii biologice”.
În Ucraina, observa zilele acestea o comentatoare de la publicația „Ouest France”, Gérard Depardieu este un soi de oaie neagră pentru politicieni încă din ianuarie 2013, din momentul în care a luat cetățenia rusă. O deputată a alianței politice a Iuliei Timoșenko a observat atunci că „Gérard, avarul, a fost adoptat de Kremlin”, în timp ce un alt parlamentar spunea: „a fost un timp cînd Depardieu sprijinea mișcarea portocalie; acum cîntă ode dictatorilor”.
Depardieu nu este, nici pe departe, singurul pe lista neagră a Serviciului de Securitate și a Ministerului Culturii de la Kiev. La 16 iulie, SBU a anunțat anularea în ultima clipă a concertului pe care urma să-l dea în capitala ucraineană Emir Kusturica, cunoscutul muzician și regizor de film, autor al Arizona Dream, Chat noir, chat blanc, care a făcut declarații pro-ruse și a judecat negativ revoluția ucraineană. Pe aceeași listă, pe care ar fi înscriși peste cinci sute de oameni de cultură, se mai află alți doi cunoscuți cineaști americani, Oliver Stone și Steven Seagal, și, evident, numeroși artiști ruși, unul dintre cei mai cunoscuți fiind actorul Alexei Batalov, al cărui celebru film „Zboară cocorii”, nu va mai putea fi difuzat de canalele de televiziune sau pe DVD.
În ce măsură vina oficială ce li se aduce, aceea de a „amenința securitatea națională și apărarea Ucrainei”, cum afirmă Consiliul de Securitate Națională de la Kiev, citat de ministrul culturii Iuri Zubko, rămîne de discutat. Cert pare să fie doar că toți s-au manifestat într-un fel sau altul cu declarații de susținere mai mult sau mai puțin explicite a politicii Moscovei vis-à-vis de Ucraina independentă. Iar discuția se va înteți cu siguranță după 3 august cînd pe site-ul Ministerului Culturii ar urma să fie postată lista integrală a personalităților culturale ce vor fi boicotate.
