Fiscul românesc a început verificarea persoanelor care sunt bănuite că au cheltuieli mai mari decât veniturile declarate. Potrivit unei scheme care a fost publicată pe site-ul oficial, Fiscul are în colimator aproape 8000 de români despre care se presupune că nu-și plătesc în totalitate datoriile pe care le au la stat. Este vorba, în primă instanță, despre persoane cu venituri mari, care fac paradă de bogăția lor.
Pentru prima dată Agența Națională de Administrare Fiscală (ANAF) face o astfel de verificare. Primul eșantion care intră sub lupă este format din circa 300 de persoane selectate din patru grupe de risc denumite sugestiv după cum urmează:
(1) „patron bogat de firmă săracă”, altfel spus oameni care dețin case și mașini scumpe, patrimoniu ce nu corespunde cu veniturile declarate;
(2) „persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activități economice cunoscute”, ceea ce înseamnă că au un profit prea mic față de cifra de afaceri declarată;
(3) persoane cu venituri volatile, adică cele provenite din lumea spectacolului, care nu au contracte permanente și ale căror venituri provin exclusiv din participarea la evenimente plus, eventual, exploatarea comercială a dreptului de imagine;
(4) alte tipuri care nu se încadrează în această taxonomie, dar care „prezintă riscuri semnificative”.
Pentru moment de aceste cazuri se ocupă 60 de inspectori, dar numărul lor urmează să crească odată cu ramificațiile care se ivesc în anchetele începute.
În România, peste 14 milioane de oameni au venituri impozabile, iar din aceștia aproape 300 de mii au fost incluși în eșantionul supus analizei, fiind luate în considerare (1) veniturile declarate; (2) achizițiile de locuințe, terenuri, mașini, ambarcațiuni, aeronave; (3) depozitele din bănci și, nu în ultimul rând, (4) diversele împrumuturi către firme. Printre suspecți sunt oameni care și-au împrumutat propria firmă sau alte companii cu sume mai mari de 45 de mii de euro (200.000 de lei), cei care și-au cumpărat case sau bunuri de peste 70 de mii de euro sau și-au achiziționat mașini mai scumpe de 25 de mii de euro sau au depozite anuale mai mari de 35 de mii de euro (150.000 de lei).
Președintele Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu, a menționat două dintre categoriile asupra cărora se opresc investigațiile: cămătarii și maneliștii, două „meserii” destul de diferite, care se practică însă în medii în care se învârt mulți bani nefiscalizați. „Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile”, a avertizat șeful Fiscului.
Deocamdată, Fiscul a găsit peste 130 de mii de cazuri în care diferența dintre veniturile estimate și cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 10 mii de euro.
Guvernul român are nevoie să scoată la suprafață cât mai mulți bani din zona neagră pentru a acoperi cheltuielile făcute cu relaxarea fiscală și care nu vor putea fi acoperite de la bugetul de stat.
