De aproape trei ani, fotolilu de ambasador al Statelor Unite a fost vacant în România. Această întârzire, determinată probabil de chestiuni administrative, a fost interpretată în România în cheie politică, cu toate că însărcinatul cu afaceri, Dean Thomson a suplinit prin ieșirile sale periodice, rolul pe care în genere și-l asumă un ambasador plin într-o țară care are dificultățile României, dar care se află, în același timp, într-un parteneriat strategic cu Statele Unite.
De fapt, în acest sens trebuie citită numirea lui Hans Klemm ca ambasador al Washingtonului la București. El trebuie să aibă abilitatea de a transmite mesaje dure atunci când au loc derapaje, pe care să le poată echilibra, după metoda bățul și morcovul.
Americanii au două baze militare în România, din care una găzduiește scutul anti-rachetă, care-i enervează periodic pe ruși, iar cealaltă se află la Marea Neagră, o regiune din ce în ce mai vulnerabilă după ce Moscova a anexat Crimeea. Din acest punct de vedere pentru Statele Unite ar fi important să fie stabilitate politică la București, iar procesele anticorupție să fie încurajate să continue.
Hans Klemm are 57 de ani și experiența zonelor dificile. A fost coordonator pentru Statul de Drept şi Respectarea Legii la ambasada Statelor Unite din Kabul, în Afganistan, între 2010 și 2012 și a avut, mai înainte, poziții importante în ambasadele americane din Germania, Coreea de Sud și Trinidad Tobago. O perioadă, s-a ocupat la Deprtamentul de Stat de Uniunea Europeană și Eurasia. Noul ambasador american cunoaște deci cum funcționează operațiunile speciale și și-a exersat capacitatea de a comunica într-un mediu versatil cum este și cel din România.
Nu e clar cât de relevant este faptul că ambasadorul Klemm vorbește limba germană, dar ar putea fi util în ecuația românească în care președintele Iohannis este etnic german, iar directorul Serviciului Român de Informații, Edward Hellvig, - un apropiat al președintelui, și el pe jumătate neamț - scria înainte de nominalizarea în funcția acestei instituții că axa București-Washington ar trebui deviată pe la Berlin. Nimic rău în această analiză, fiindcă toate cele trei state sunt membre în NATO. Diferența ar fi că securitatea imediată a țării este asigurată de americani potrivit mai multor documente strategice semnate de cele două parți.
Pentru o persoană necomunicativă cum este Klaus Iohannis, un interlocutor care vorbește aceiași limbă maternă cu el va fi de un real folos pentru ambele părți, dar și pentru întărirea relațiilor strategice dintre România și Statele Unite.
