Sute de refugiați sirieni de pe insula grecească Kos au continuat să urce la bordul feribotului Eleftherios Venizelos, trimis de autoritățile de la Atena pentru a găzdui și a „procesa” birocratic o parte din fugari în urma scenelor adesea haotice ajunse în atenția opiniei publice internaționale.
Feribotul închiriat de guvernul grec de la compania maritimă Anek a ajuns în portul din Kos vineri, dar îmbarcarea fugarilor a început cu oarecare întârziere din cauza unor dispute. În cabinele de pasageri de pe vas ar urma să-și găsească adăpost temporar aproximativ 2500 de sirieni – ale căror documente sunt procesate tot la bord.
Întrucât sirienii fug din țară din cauza războiului civil, ei sunt considerați refugiați și tratați mai bine, spre deosebire de afganii sau irakienii aflați pe insula Kos, care sunt considerați migranți economici.
Reuter relatează că mii de migranți – cei care își pot permite – stau în hotelurile din insula Kos, dar mult mai mulți dorm în corturi, în clădiri abandonate sau sub cerul liber. Fugarii din alte țări decât Siria sunt nemulțumiți că nu sunt tratați și ei ca refugiați și spun că autoritățile grecești nu cunosc sau se prefac că nu cunosc realitățile crude din țările lor. Sâmbătă cam 50 de migranți din Afganistan, Pakistan și Iran s-au bătut lângă principala stație de poliție de pe insulă. Săptămâna trecută poliția locală folosise extinctoare de incendii și bastoane împotriva unor migranți furioși în timp ce încerca să-i înregistreze într-un „birou” improvizat pe stadion.
Associated Press relatează că marea majoritate a migranților de pe insula Kos par să fi ajuns acolo traversând noaptea mica distanță (4 km în cel mai apropiat punct) care o separă de coasta Turciei, mai precis de stațiunea Bodrum. Migranții, majoritatea sirieni, dar și afgani, iranieni și africani, încearcă adesea să traverseze strâmtoarea de pe plajele mai „ascunse” al stațiunii turce în grupuri de până la opt oameni în bărci gonflabile cu capacitatea maximă de patru persoane, propulsate de mini-motoare și de vâsle de plastic.
Mohammad Ali absolvent sirian al facultății de drept, în vârstă de 36 de ani, a fost întâlnit de corespondentul AP când aștepta într-un parc din Bodrum cu soția, doi băieți mici și alți membri de familie ocazia de a face a doua tentativă de a intra în UE.
Au abandonat prima încercare după ce un traficant care promisese o traversare într-o barcă cu opt oameni a vrut să înghesuie în ea 16. „Am fost pe punctul de a ne scufunda. Mi-a fost frică să nu ne înecăm, așa că am decis să ne întoarcem”, a spus sirianul.
În timp ce turiștii beau și mânâncă la restaurantele de lux pe pe faleză, la Bodrum, migranții cu toate posesiunile lor strânse într-un rucsac șed peste stradă, sub palmieri și eucalipți, în apropierea iahturilor ancorate în marină. De acolo noaptea vor fi duși de traficanți pe plaje mai ferite și vor fi îmbarcați în bărcuțe fragile ca să treacă marea pe un traseu „bântuit” de șalupele pazei de coastă, petroliere și nave de croazieră turistice.
Un turist din Bodrum pe nume Kenan Karsanbar, aflat la bordul unui iacht ancorat în port, a spus reporterului Associated Press, privind la grupurile de migranți în așteptare, că este sigur că majoritatea lor văd marea prima oară. Kenan crede că a traversa în strâmtoarea în bărcuță este periculos chiar dacă respecți capacitatea maximă de patru oameni – dar când înghesui 15, pericolul este „100%”.
Un mini-supermarket din apropiere vinde de o vreme un nou articol, foarte căutat – veste de salvare roșii și portocalii cumpărate de migranți – aceia care și le pot permite.
Mulți dintre migranții cu care a stat de vorbă corespondentul AP sunt urcați de traficanți pentru traversare în bărci care pot fi comandate online la prețul de 100 de euro. Micile motoare electrice costă mai mult, dar la cei 1200 de dolari de persoană pe care se spune că îi pretind traficanții, profitul tot este asigurat.
Un oficial turc a spus e citat de Associated Press cu declarația că granița greco-turcă din Marea Egee a devenit ruta de tranzit preferată în ultimul ani de migranți, traversarea fiind mai scurtă și relativ mai sigură decât pe ruta dintre Libia și Italia.
„Marea Egee e mult mai ușoară. Tot ce le trebuie este o bărcuță marca Zodiac și ajung pe vreo insulă greacă în jumătate de oră”, a spus oficialul care a refuzat să fie numit.
Printre cei care s-ar putea să se fi îmbarcat deja la bordul feribotului Eleftherios Venizelos în insula Kos se numără și sirianca Nada, cu care a stat de vorbă reporterul Agenției France Presse. „Am riscat totul pentru copii, ca să poată avea un viitor”, a spus Nada, privindu-și cele trei fiice jucându-se pe plajă. Nada, soțul ei și fetele au petrecut mai multe nopți în cort, în așteptarea transferului către Atena și către țările nord-europene, unde ar vrea să obțină azil politic.
O altă siriană, Nisreen, de 34 de ani, din Alep, a spus AFP tot în Kos că cei doi băieței ai ei, care o însoțesc spre Europa împreună cu soțul, „s-au sălbăticit” în ultimii ani de război. „A trebuit să-i scot din Siria înainte ca războiul să-i distrugă cu totul. Au numai patru și șase ani, dar nu se joacă de-a nimic altceva decât de-a războiul. Sunt agresivi și dificili, iar de când nu aud bombardamente mă întreabă mereu, dezamăgiți: Mamă, de ce nu mai bombardează?”.
Potrivit statisticilor ONU, în insulele grecești au sosit de la începutul anului pe mare cam 130.000 de fugari, de șapte ori mai mulți decât în aceeași perioadă a anului 2014.
