Agenția de stat pentru refugiați a anunțat că până acum din aceste țări în Bulgaria au fost extradate 173 de persoane.
Cei 5.600 au primit azil din autoritățile bulgare însă nu au respectat condiția de a nu părăsi țara. Teoretic ei urmează a fi extradați la baza acordurilor de readmisie, dar până acum țările europene mai bogate nu au aplicat procedura pe scara largă.
De la începutul anului, prin frontiera terestră cu Turcia în Bulgaria au pătruns de trei ori mai mulți imigranți ilegali care au cerut azil, în comparație cu aceeași perioada a 2014.
Pentru a face fața situației, guvernul Borisov a decis extinderea, cu 82 de kilometri, a zidului de sârmă ghimpată din care cu un an în urmă a fost predat un prim tronson de 30 de kilometri în apropierea principalului punct de trecere la frontiera cu Turcia – Capitan Andreevo - Capîcule.
De la începutul anului în zona frontierei au fost reținuți peste 5.200 de imigranți ilegali, iar în interiorul țării – 4.300. În centrele de imigranți se află acum peste 11.000 de persoane.
Șase cetățeni bulgari au fot condamnați pentru trafic de persoane, iar la procuratura de la Svilengrad se află pe rol alte 226 de dosare penale.
În 2014, Bulgaria a acceptat să primească înapoi din Germania 3.800 de refugiați. În realitate însă au sosit mai puțin de 200 din care majoritatea au ajuns din nou în țările europene mai bogate.
De regulă, țările africane din care pleacă imigranții refuză să-i primească înapoi. Pe de altă parte procedura de extradare a refugiaților în țara în care au primit azil este foarte lentă.
O parte din deciziile pronunțate la prima instanță sunt anulate la a doua. Dacă extradarea nu este efectuată într-o perioadă de șase luni, țara în care imigrantul a primit statut de refugiat o poate refuza.
Agenția Focus a anunțat, cu cîteva zile în urmă, că autoritățile germane pregătesc extradarea în Balcani a unui număr de 90.000 de refugiați. Cea mai mare parte însă au ajuns în Germania, nu din Bulgaria ci din vestul peninsulei.
