Este oare recentul articol semnat de Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland pentru The New York Time, articol cu constatări de-o fermitate chirurgicală faţă de Republica Moldova, un verdict sau un diagnostic întru binele ţării? Şi cum pot fi ascultate vocile stridente de la Moscova potrivit cărora articolul demnitarului norvegian ar demonstra o dată în plus că e bine spre Rusia şi e fără speranţă spre UE?
Fostul ambasador la Washington, Igor Munteanu, vice-rector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, va fi interlocutorul nostru azi pentru un punct de vedere avizat în acest sens.
Igor Munteanu: „Domnul secretar general al Consiliului Europei a dat citire nu unui verdict, ci unei stări de fapt. Republica Moldova se confruntă cu o gravă problemă de credibilitate, ca o urmare a faptului că în anumite circumstanțe instituțiile bancare din Republica Moldova au fost lovite de fraudă, iar investigația bate pasul pe loc în acest moment.
Este normal ca anumite autorități politice ale spațiului european să fie frământate de indeciziile care frământă clasa politică din Republica Moldova. Nu este un verdict, pentru că nu întotdeauna clasa politică responsabilă are posibilitatea de a ameliora o asemenea situație și este, în mod natural, probabil pozitiv faptul că dl Jagland transmite nu doar mesaje, ci transmite semnale de atenție sporită asupra modului în care Republica Moldova își poate îndeplini angajamentele.
Avem o grămadă de obligații care nu sunt îndeplinite la timp și el atrage atenția la câteva elemente decisive. În primul rând, spune despre faptul că autoritățile Republicii Moldova trebuie să țină cont de securitatea democratică, de funcționarea instituțiilor democratice, de ducerea până la capăt a investigațiilor și tragerea la răspundere a celor care s-au făcut vinovați de fraudele din bănci, lansând de asemenea anumite semnale legate de situația de securitate pe plan regional.
Republica Moldova nu este singură pe o insulă nelocuită, avem alături un război deschis care se duce pe teritoriul Ucrainei și cu siguranță frământările din țara noastră vecină Ucraina lovesc direct şi modul în care elitele politice din Republica Moldova trebuie să-și configureze propria lor linie de acțiune mai departe. Nu ar trebui să se întâmple ca Republica Moldova să nimerească într-o spirală a alegerilor repetate nesfârșite. Trebuie să readucem pe linia de plutire încrederea cetățenilor în exercițiul democratic al puterii alese.”
Europa Liberă: Apropo, faptul că dumnealui a ales o publicație americană și nu una europeană, cum poate fi înțeles și citit?
Igor Munteanu: „Probabil că acest material, acest articol i s-a solicitat. Dl Jagland reprezintă una din cele mai populare și mai respectate instituții ale spațiului european, respectiv din acest punct de vedere „New York Times” este publicația perfectă atunci când vrea să atragă atenția publicului american și a decidenților din spațiul american asupra problemelor din Europa de Est. Regiunea nu este ferită de pericole și de riscuri asupra cărora, evident, și eu, și alți colegi de-ai mei au atras atenția.
Nu este clar până la capăt cu ce se va termina acest asediu aspra statului ucrainean și nu este sigur în ce măsură Uniunea Europeană va reuși să ofere tipul de asistență necesar țărilor noastre. După cum bine știți, urmare a gravei crize de credibilitate, Uniunea Europenă a decis să suspende anumite finanțări către Republica Moldova, ceea ce poate bloca funcționarea și poate bloca achitarea unor plăți sociale. Respectiv, acest lucru poate produce foarte multe tensiuni sociale în stradă, foarte multe plăți care trebuiau să meargă spre agricultori nu ajung la timp.
Este foarte clar că acest semnal este adresat nu atât cetățenilor, dar în primul rând elitelor politice de la Chișinău. Pentru că dl Jagland sugerează chiar și o linie de acțiuni: tragerea la răspundere a celor culpabili, întărirea controlului democratic asupra instituțiilor, rectificarea sau configurarea unui nou memorandum cu Fondul Monetar Internațional, care presupune în sine deja foarte multe condiții pe felul în care sunt administrate și Banca Națională, și băncile în general, și obligațiile pe care le are Guvernul față de cetățeni.”
Europa Liberă: Am observat o diferență foarte mare între reacțiile la aceste mesaje ale secretarului general al CoE. La Chișinău, bunăoară, mesajul a fost înțeles în felul următor – faceți ceva cu corupția, în caz contrar va face corupția cu voi ceva similar cu Ucraina. La Moscova, însă, mesajul a fost interpretat într-o altă cheie: nu visați la integrare europeană că nu o meritați, dimpotrivă, ați putea avea în Transnistria ceva similar cu Ucraina. De ce atât de mari sunt diferențele de interpretare, cum credeţi?
Igor Munteanu: „Diferența se datorează pozițiilor și intereselor care sunt exercitate față de Republica Moldova. Aveți dreptate, observ și eu o anumită bucurie răutăcioasă din partea unor comentatori de la Moscova. În primul rând, mă refer la articolul dlui Vasili Kașirin, director al Institutului Pruto-Nistrean de la Moscova, care susţine că dl Jagland pune cruce pe perspectivele de integrare europeană ulterioară a Republicii Moldova și, într-un fel, ajunge la concluzia că vedeți, de fapt se întâmplă ceea ce am spus noi: niciodată Uniunea Europeană nu a tratat-o în mod serios pe Republica Moldova, iar șansele de a mai primi asitență în aceleași condiții ca anterior sunt excluse.
În același timp, Kașirin și alți oficiali ruși, directori de programe care se ocupă de spațiul CSI, atrag atenția elitelor locale din Republica Moldova că alternativa unui sprijin din partea Federației Ruse ar fi posibil numai dacă nu ar exista acest Guvern pe care îl are Republica Moldova, iar acest Guvern și-a însușit, și-a îmbrăcat un profil și o orientare pro-europeană. Dacă acest lucru nu s-ar întâmpla, Rusia evident că și-ar aduce aminte și ar oferi asistența pe care Occidentul nu ne-o oferă. Evident, este un punct de vedere care developează, de fapt, mesajele transmise Chișinăului – mai aveți o șansă.
Rusia nu condiționează nici într-un fel ajutorul pe care îl puteți
Acceptarea unei asemenea oferte din partea Federației Ruse ar însemna, de fapt, să renunțăm la visul european..
primi, am început să deschidem piață pentru exporturile din Găgăuzia, dacă veți urma aceeași linie de conduită, împăciuitoare cu interesele Rusiei, în acest caz și tratamentul va fi similar. Eu cred că, evident, acest mesaj va fi ascultat, dar niciodată înghițit.
Pentru că, practic, acceptarea unei asemenea oferte din partea Federației Ruse ar însemna, de fapt, să renunțăm la visul european pe care foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova îl au în continuare. Ar trebui să renunțăm la Acordul de Asociere care a fost în anul 2014 diamantul din salba de reușite pe care le-am obținut alături de insuccesele la care ne-am referit anterior.”
Europa Liberă: Ziceați că nicidecum nu ar putea fi înghițit o astfel de soluție, dar există observatori care observă „un flirt” anumit al autorităților de la Chișinău în raport cu Rusia. Vedeți și Dvs. așa ceva?
Igor Munteanu: „Eu nu văd flirt, dar văd condițiile unei anumite degringolade. Pentru că pierderea de creadibilitate pe linia de relații diplomatice cu Uniunea Europeană este un fapt pe care nu trebuie să îl mai demonstrăm. În aceste condiții probabil că anumiți politicieni încearcă să transmită mesaje care nu sunt plasate în contextul potrivit.
Alături avem o Ucraină care sângerează, avem un Occident foarte pornit împotriva cursului revanșard al Federației Ruse și jocul la ambele capete al acestei ecuații nu poate să aducă beneficii. Din contra, sarcina principală este să citim cu atenție condițiile pentru reluarea discuțiilor și dialogului cu Uniunea Europeană, și cu toate statele pe care noi convențional le numim parteneri pentru dezvoltare, să readucem spiritul de generozitate și de încredere pe care le aveau aceste relații un an în urmă.
Fără îndoială, Parlamentul are sarcini până peste cap. Plecarea într-un concediu foarte lung, prelungit a aleșilor din Parlamentul
Rusia joacă periculos, administrează pilule toxice în acest moment și cei care vor accepta, s-ar putea înșela, s-ar putea trezi cu o criză și mai profundă de genul reacțiilor populare care s-au întâmplat în Ucraina vecină...
Național este un semn prost. Asta înseamnă că foarte mulți dintre cei care au aprobat un asemenea concediu nu înțeleg profunzimea crizei în care ne aflăm și nu-și asumă în acest moment responsabilități pentru ceea ce ar putea să se întâmple la începutul lunii septembrie sau la începutul lunii octombrie.
Rusia joacă periculos, administrează pilule toxice în acest moment și cei care vor accepta, s-ar putea înșela, s-ar putea trezi cu o criză și mai profundă de genul reacțiilor populare care s-au întâmplat în Ucraina vecină. Și acest lucru cu siguranță nu este prielnic pentru interesul național și pentru buna conduită pe care țările care-și doresc o integrare graduală instituțională în Uniunea Europeană ar trebui să o urmeze.”
