Un primar îmi povestea odată că obţinuse sprijinul unui finanţator extern pentru facerea drumului din localitatea sa, dar… a intervenit brutal „factorul politic” şi finanţatorul sus-pomenit nu i-a mai dat banii.
Pe un alt primar „factorul politic” l-a împiedicat să ducă la bun sfîrşit un proiect. Cică se muncea cu osîrdie, dar… a apărut din senin „factorul politic” şi toate s-au dus pe apa sîmbetei.
Ce mîncare de peşte o fi acest înspăimîntător factor politic care torpilează atîtea intenţii bune în localităţile patriei?
Un omulean care s-a plimbat o vreme prin culoarele unor instituţii de stat mi-a dezlegat enigma. El mi-a spus că guvernanţii tranziţiei au luat aici obiceiul să le pună beţe-n roate primarilor din partidele rivale.
De pildă, un mare conducător, reprezentant al partidului X, va face tot posibilul ca fluxurile financiare să fie orientate spre primăriile conduse de colegii săi din partidul X.
Dar o va face pe mortul în păpuşoi dacă îi va cere ajutorul un primar din partidul Y sau Z. Păi, de ce să-i întărească el pe oponenţi?
Oamenii vor lucruri palpabile, iar lucrurile palpabile trebuie făurite de colegii tăi de partid, ca la alegeri lumea să nu mai aibă dubii pe cine să aleagă.
Acesta cică ar fi factorul politic, în opinia omuleanului care s-a plimbat prin culoarele instituţiilor de stat. El e mai puternic decît toate. Nimeni nu-l poate învinge în ţara asta. Factorul politic e beton armat!
E adevărat că omuleanul mi-a vorbit şi despre cîteva excepţii, despre cîţiva primari ingenioşi care au realizat proiecte înfruntînd factorul politic, bizuindu-se pe hărnicia şi ingeniozitatea lor.
Dar astea sînt excepţii, m-a încredinţat omuleanul experimentat. Factorul politic tronează şi va mai trona. Gîndeşte-te numai la problemele cronice ale atîtor localităţi, probleme ca aprovizionarea proastă cu apă sau drumurile ciuruite, şi vei înţelege atotputernicia factorului politic, mi-a spus omuleanul.
„Şi care ar fi soluţia?” l-am întrebat.
„Să fie guvernanţii şi primarii membrii aceluiaşi partid.. Hi hi. Dar nici asta n-ar fi o garanţie că lucrurile se schimbă…”
