România ar trebui să aleagă: reduce taxele așa cum prevede noul Cod Fiscal sau crește salariile. Nu pot fi făcute ambele deodată o spune clar chiar guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu adăugând că statul cheltuiește cu 10 la sută mai mult decât încasează.
Premierul Victor Ponta împreună cu guvernul lui de centru-stânga se află într-o capcană, după ce a promis mărirea lefurilor medicilor, accentuând în paralel nemulțumirea celorlalți bugetari și după ce a girat un nou Cod Fiscal de inspirație liberală, retrimis de președinte înapoi parlamentului, pe motive de prudență. Cea mai mare miză a acestui document este reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 24 la sută la 19 de procente, dar la negocierile dintre Putere și Opoziție s-a decis ca TVA să fie 20%.
Reducerea TVA și în general relaxarea propusă de noul Cod Fiscal vizează mediul de afaceri. Marii investitori în special sunt susținători entuziaști. Pe de altă parte, măririle de salarii ar putea recompensa câteva categorii de bugetari, care n-au avut niciodată salarii prea mari. Spre deosebire de magistrați, ale căror lefuri aproape că sunt aliniate cu cele din alte state europene, profesorii și medicii au, mai ales când sunt debutanți, salarii foarte mici, la nivelul muncitorilor necalificați. O nedreptate perpetuată de-a lungul istoriei autohtone, sub pretextul că doctorii primesc oricum plocoane, iar profesorii își suplinesc veniturile din meditații. Sistemul fiscal autohton impozitează mai puțin veniturile investitorilor, datorită cotei unice de 16 la sută, în vreme ce taxează foarte sever contribuțiile sociale plătite la stat, care însemană 45 la sută din fiecare salariu.
Victor Ponta a anunțat deja că de la 1 octombrie salariile celor care lucrează în domeniul medical vor crește cu 25 la sută, iar de la începutul anului viitor cu încă 25 de procente, ceea ce a provocat la început speranță, iar mai apoi neliniște printre celelalte categorii de bugetari. Profesorii, politistii și controlorii de trafic cer la rândul lor creșteri de salarii și toți amenință cu greva în paralel cu informațiile care se scurg din interiorul ministerului de Finanțe și care sugerează că promisiunile făcute medicilor ar putea să nu fie onorate întru-totul.
Victor Ponta, care se află cu spatele la zid, din cauza acuzațiilor de corupție și a marginalizării sale în Partidul Social Democrat, încearcă să-și cumpere popularitatea prin mărirea salariilor, după ce a micșorat deja Taxa pe Valoarea Adăugată la alimente și la bere, de la 24 la 9 procente. Banca Națională se opune ambelor acțiuni și consideră că nu e momentul nici pentru una, nici pentru cealaltă. Directorul direcției Stabilitate din banca centrală, Eugen Rădulescu a spus că această relaxare îi “amintește” “de sfârșitul anului 2008”, iar când se gândește la 2008 “îi vin în minte 2009 și 2010”. Este vorba despre anii în care s-a făcut inițial risipă, iar apoi au fost tăiate salariile bugetarilor cu 25 la sută și a fost crescută Taxa pe Valoarea Adăugată de la 19 la 24 la sută, pentru a evita o prăbușire economică.
Din cauză că nu are o viziune clară asupra viitorului, guvernul României continuă să improvizeze fără inspirație și fără calcule de impact știind că nu poate împăca pe deplin nici capra, nici varza, dar înțelegând că are nevoie de ambele înainte de alegerile locale și generale de anul viitor. Nu e clar dacă executivul va face o alegere între investitori, prin menținerea facilităților din Codul Fiscal, și bugetari prin creșterea salariilor acestora. Ambele sunt, însă, hazardate câtă vreme România cheltuie mai mult decât produce, iar piața europeană, de care țara este dependentă, nu este complet refăcută după criza de acum câțiva ani