Pe măsură ce angrenarea Rusiei în conflictul din estul Ucrainei se adîncește, iar tensiunile în relațiile cu lumea exterioară sporesc, zona culturală a politicii Moscovei este din ce în ce mai afectată și, aparent, supusă unor mișcări și seisme mai mult sau mai puțin haotice. Un comunicat avînd ca origine Ministerul Culturii, publicat de Izvestia, anunța zilele trecute că în urma „sugestiilor” guvernului, ministerul propune o reducere a susținerii bugetare federale a programului „Cultura Rusiei”, pentru anii 2015-2018, cu 25 de miliarde de ruble (echivalent al unei scăderi a finanțării cu 14%).
Programul cultural al Kremlinului, anunțat la origine de însuși președintele Putin, odată cu semnarea, în decembrie 2014, a documentului „Principiile politicii culturale de stat”, părea intangibil. Dar sancțiunile occidentale și scăderea prețului petrolului scufundă pe zi ce trece finanțele și economia Rusiei. Comunicatul apărut în Izvestia spunea în mod clar că, urmare a reducerilor financiare propuse, „scopurile și obiectivele unei serii de dispoziții ale guvernului și președintelui” vor fi afectate, inclusiv executarea decretului prezidențial ce anunțase, în luna mai, o creștere a salariilor pentru lucrătorii din cultură.
Afectate de reducerile bugetului culturii - ce urmează să scadă de la 177 la 152 de miliarde - sînt în primul rînd Rosarchiv (Agenția Federală însărcinată cu administrarea Arhivelor Statului), celebrul muzeu Ermitage (care pierde 900 de milioane de ruble), cinematografia (400 de milioane), festivalurile de teatru, proiectele din domeniul artei contemporane și Rospeciat (Agenția de presă și comunicare de masă – care administrează și supraveghează, între altele, utilizarea Internetului).
Ultima ispravă a mult controversatului ministru al culturii, Vladimir Medinski, și a echipei sale de birocrați conservatori atașați Kremlinului, este privită cu suspiciune și scepticism la Moscova. Nikolai Burliaev, un artist al poporului, mmembru al Consiliului Public al Ministerului Culturii, declara citat de presă că, la reuniunea Consiliului, „am spus în mod repetat că finanțarea culturii nu poate fi redusă, că, dimpotrivă, ea trebuie mărită în mod constant.”
O altă voce de prestigiu, cea a asistentului directorului artistic al Treatrului de Artă Cehov din Moscova, Pavel Rudniov, comenta reducerea subsidiilor pentru festivalurile de teatru - „singura instituție ce îți permite să consolidezi, să împarți experiență, asemenea sîngelui arterial, joacă un rol important în viața culturală a țării”. Pe de altă parte, nota managerul, mai bine se taie din control și din finanțele teatrelor, decît „să fie controlate sub aspect ideologic”. Teatrele vor supraviețui, deoarece în ultimii 20 de ani inițiativa privată s-a dezvoltat puternic…
Pentru directorul-general al Centrului Național de Artă Contemporană, Mihail Mindlin, reducerile de subsidii de stat „constituie cu siguranță o lovitură serioasă, dar cumva vom supraviețui”, fiindcă în anii ’90, într-o situație mult mai dificilă am reușit să lucrăm în continuare.
Situația este deplînsă la Moscova și de Natalia Giliarova, președintă a conducerii Uniunii Ruse a Folclorului, care dădea de înțeles că unul din proiectele cele mai importante, acela de a crea un catalog electronic a ceea ce se numește „Moștenirea Culturală Intangibilă”, aflat în curs de realizare de doi ani, va trebui întrerupt. Aceleași premoniții le are și Igor Tolstunov, director al companiei de film „Profit”, care atrăgea atenția că cinematografia aștepta o mărire, nu o reducere, a subsidiilor pentru a supraviețui și a continua proiectele ce suferă deja din cauza crizei și a scăderii investițiilor private în film.
Măsurile anunțate de birocrații Kremlinului și ai Ministerului Culturii survin pe fundalul unor evoluții lugubre în lumea culturală rusă, mulți observatori calificîndu-l pe Vladimir Medinski, un soi de nou de personaj stalinist, de tipul celui de tristă memorie, Andrei Jdanov.
Într-o serie întreagă de evenimente notabile recente, se înscrie atacul violent, în fața casei sale, împotriva directorului firmei de discuri Melodya, Andrei Kricevski, director-general al Societății Autorilor Ruși (RAO).
Potrivit unui comunicat de presă, cei trei atacatori necunoscuți, i-ar fi provocat lui Kricevski răni „de severitate moderată: coaste rupte, nas distrus, o afecțiune cerebrală”, dar au reușit ceea ce a urmărit, se pare, atacul, să-l împiedice să depună în fața ministrului justiției, un protest împotriva planurilor de dezmembrare a Societății ce colectează și distribuie drepturile de autor în Rusia. Inițiativa împotriva Societății amintite, își are originile tot la Ministerul culturii, susținută de o serie de oligarhi locali ce par interesați să deturneze veniturile din drepturile de autor.
