În timp ce în răsăritul Europei abundă în presă teoriile conspiraționiste, despre valul de refugiați sau migranți ce ar fi „dirijat” cu bună știință spre Europa de nu se știe cine, comentatorii presei occidentale au, de regulă, o atitudine și probleme diferite.
Un ziarist al canalului de limbă engleză Al Jazeera, Barry Malone, a fost cel care încă în urmă cu zece zile a lansat o dezbatere de mare interes și a explicat de ce rețeaua sa a decis să nu mai califice miile de oameni disperați ce se îndreaptă spre Europa cu denumirea de „migranți”, ci mai curînd de „refugiați”.
Expresia „migrant”, spune ziaristul este „un cuvînt umbrelă inadecvat, atunci cînd este descrisă oroarea care se derulează în Marea Mediterană”. Este un termen, adaugă el, ce s-ar fi îndepărtat treptat de definiția din dicționare, pentru a se transforma „într-o unealtă care dezumanizează și crează distanță”; care are ca efect, notează și Agnes Gruda, într-o revistă a presei, să banalizeze cea mai importantă criză umanitară pe care o cunoaște Europa de decenii.
Efectul declarațiilor lui Barry Malone, se constată astăzi, a făcut valuri. Deputata franceză Nathalie Kosciusko-Morizet a denunțat în urmă cu cîteva zile confuzia dintre termenii de „migrant” și „refugiat”. La fel, un articol al companiei de informații Médiapart, subliniază că discuția nu este doar, ceea ce numește „o cochetărie semantică” și că, dimpotrivă, este o alegere de vocabular cu consecințe grave.
Și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a cerut să se facă distincția între cei doi termeni.
Distincția este importantă, scrie Agnes Gruda, într-un articol intitulat „Să vorbim despre refugiați”, deoarece, „în fapt, „migranți” sînt toți cei care își părăsesc țara, indiferent de motive. În timp ce „refugiați” sînt aceia dintre migranți, care fug de război, de dictatură sau persecuție, dacă nu de toate cele trei.
Vicki Esses, de la Centrul de cercetare asupra migrațiilor și a relațiilor etnice de la Universitatea Western Ontario, din Canada, merge mai departe, scriind: „Un migrant este o persoană care a putut lua o decizie, în timp ce un refugiat este una care nu mai are alegere.”
Dacă în marile mișcări de populații cele două fenomene se poate spune că se amestecă adesea, în cazul de față o referință grupînd toată lumea sub termenul de „migranți” nu mai este adecvată. 60% dintre brăbații, femeile și copiii care se îmbarcă pe vase nenorocite pentru a forța barierele sînt sirieni, care fug pentru a se salva cu viață. Ei sînt urmați de eritreeni, care fug de o dictatură dintre cele mai feroce și mai puțin cunoscute nouă, iar restul sînt irakieni, afgani și somalieni, care nu sînt nici ei turiști…
Furio de Angelis, reprezentant al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în Canada, este formal, altfel: „Informațiile de care dispunem în prezent ne conduc la constatarea că vasta majoritate a celor ce sosesc astăzi în Europa sînt adevărați refugiați.”
Iar refugiații au drept la o protecție internațională, spre deosebire de migranții economici. Dincolo de această distincție juridică importantă, alegerea cuvintelor folosite este determinantă pentru imaginea despre acești oameni în deplasare și pentru eventuala lor primire, la care ar avea dreptul.
